” La 24 de ani, lumea lui Matt Haig s-a prăbușit. Nu reușea să mai găsească niciun motiv pentru care să iubească viața. Aceasta este povestea adevărată a depresiei sale și a modului în care a reușit să depășească o boală care-l dusese în pragul sinuciderii.
Emoționantă, amuzantă și, în cele din urmă, optimistă, cartea lui Matt Haig depășește granițele memoir-ului sau ale volumelor self-help, devenind o pledoarie pentru a trăi mai frumos și, mai ales, pentru a ne ajuta să găsim câteva motive bune ca să iubim viața. „

„Au trecut câteva luni de când Kellen și-a părăsit confrații. Kellen, care a împlinit șaisprezece ani, este acum un fugar, supraviețuind în ținutul Seven Sands pe cont propriu. Îi este dor de casă, îi este dor de familia lui și, mai mult decât orice, îi este dor de Nehenia, fata pe care a lăsat-o în urmă. Apoi o cunoaște pe Seneria, o fată legată la ochi, care nu este însă oarbă și care are un secret pe care Kellen îl înțelege foarte bine. Kellen și Ferius se hotărăsc să o ajute, dar miza este mai mare decât își dau ei seama.
O epidemie de Întunecați se răspândește în ținut, iar Kellen bănuiește că în spatele ei s-ar afla chiar confrații săi.”

„Peter Houghton, un adolescent de șaptesprezece ani din Sterling, New Hampshire, a îndurat ani întregi de abuzuri verbale și fizice din partea colegilor de clasă. Cea mai bună prietenă a sa, Josie Cormier, a cedat presiunii și își petrece timpul cu cei care deseori instigă la hârțuire. O ultimă agresiune îl face pe Pețer să cedeze și îl determină să comită un act de violență care schimbă pentru totdeauna viețile locuitorilor din Sterling.
Chiar și cei care nu se aflau în școală în acea dimineață se trezesc cu viața dată peste cap. Printre aceștia se număra și Alex Cormier, judecătoarea de la Curtea Supremă care a primit cazul Houghton și a cărei fiică, Josie, a fost martoră la evenimentele ce au avut loc. Ea este obligată să decidă dacă trebuie sau nu să se ocupe de cel mai important caz din cariera sa, știind că acest lucru va provoca o prăpastie și mai mare în relația cu fiica ei fragilă din punct de vedere emoțional. Între timp, Josie pretinde că nu-și amintește ce s-a întâmplat în ultimele minute ale atacului lui Peter. Sau își amintește? Iar părinții lui Peter, Lacy și Lewis Houghton, examinează neîncetat trecutul încercând să-și dea seama ce au făcut sau au spus ca să-l împingă pe fiul lor la un gest atât de extrem.”

„În ziua în care împlinește doisprezece ani, Nisha primește un jurnal-acesta îi oferă ocazia să-și scrie gândurile pe care nu le poate rosti, dar care prind contur în mintea ei pe măsură ce începe să vadă lumea cu ochi tot mai maturi.
Însă nu doar Nisha se schimbă. Ea nici măcar nu-și mai recunoaște țara.

Suntem în anul 1947, iar India, abia eliberată de sub dominația britanică, este împărțită în două state, din motive religioase: Pakistanul și India. Intensificarea tensiunilor dintre hinduși, musulmani, sikhi și cei de alte confesiuni determină o mișcare în masă a populației, de o parte și de alta a graniței dintre cele două state, în timpul căreia mulți pier uciși. Nisha nu știe de care parte a baricadei ar trebui să se afle și nici de ce trebuie să aleagă o anumită tabără. După ce și-a pierdut deja mama la nașterea ei și a fratelui său geamăn, Nisha nu poate să accepte faptul că va trebui să-și piardă și țara.
Mama fusese musulmană. Tatăl este hindus și susține că Pakistanul nu le mai oferă siguranța de odinioară. Astfel, Nisha și familia ei devin refugiați, fiind nevoiți să pornească într-o călătorie primejdioasă și să străbată, cu trenul sau pe jos, un drum lung spre noul lor cămin, aflat de cealaltă parte a graniței, în India.

Sub forma unui jurnal pe care Nisha i-l scrie mamei sale, romanul înfățișează povestea unor momente dramatice din istorie, dar și a aventurii unei fetițe pornite în căutarea unui cămin, a identității și a unui viitor plin de speranță.”

” Într-un Boston tulburat de ruptura tot mai mare dintre bogați și săraci, Maeve Fanning, care face parte din prima generație de imigranți irlandezi, se încăpățânează să caute o viață mai bună chiar în vremea Marii Crize.
În excentricul magazin de antichități în care lucrează se găsesc cele mai ciudate obiecte pentru elita americană. Și astfel eroina cunoaște o mulțime de oameni, cât se poate de diferiți. Așa se face că în viață ei apare și Diana Van der Laar, iar Maeve e atrasă într-o spirală de ambiguitate morală, înșelăciune și trădare. Fascinată de bogăția Dianei și disperată să-și lase trecutul în urmă, ea va descoperi cât de departe e dispusă să meargă pentru a se reinventa. „

Dacă tot mi-a venit această idee, acum mi-am zis că trebuie să grupez majoritatea cărţilor citite până acum pe categorii/tematică, urmând să actualizez lista la zi cu fiecare carte citită:

I. Cărţi despre cultura musulmană

1. Arsă de vie, Suad
2. Cândva am fost prințesă, Jacqueline Pascarl
3. În pielea unei jihadiste, Anna Erelle
4. Splendida cetate a celor o mie de sori, Khaled Hosseini
5. Povestea Faridei, Farida Khalaf
6. Cel care mă aşteaptă, Parinoush Saniee
7. Vanatorii de zmeie, Khaled Hosseini
8. Si muntii au ecou, Khaled Hosseini

Mi-au plăcut cel mai mult: 4, 6 şi 7

„Tanger, 1956. Ultima persoană pe care Alice Shipley s-ar fi așteptat să o vadă de la sosirea în oraș cu noul ei soț este Lucy Mason. După accidentul petrecut la Colegiul Bennington, cele două prietene – cândva colege de cameră nedespărțite – nu au mai vorbit vreme de peste un an. Dar iat-o pe Lucy, încercând să îndrepte lucrurile și să se întoarcă la vechile lor obiceiuri. Poate că Alice ar trebui să fie fericită. Ea nu s-a adaptat la viața din Maroc, prea temătoare ca să se aventureze în cartierele agitate ale Tangerului și în căldură opresivă. Lucy – întotdeauna neînfricată și independentă – o ajută pe Alice să iasă din apartament și să exploreze orașul.
Curând însă, un sentiment familiar începe să pună stăpânire pe Alice – se simte supravegheată și manipulată de Lucy la fiecare pas. După ce soțul ei, John, dispare, Alice începe să pună la îndoială tot ce o înconjoară: relația cu prietena sa enigmatică, decizia de a veni la Tanger și propria sănătate mintală…”