Dor de…

Dor de toamnă. Dor de frunze îngălbenite și de miros de ploaie. Dor de ceaiuri aburinde și aromate în după-amieze răcoroase, cu soare blând. Dor de bănci singuratice și de liniște profundă.

Se spune că toamna e anotimpul melancoliei. Unii spun că e tristă și urâtă. Eu spun că e frumoasă. Eu iubesc toamna. Iubesc trecerea de la căldura dogoritoare a verii la aerul respirabil al toamnei.
Mă fascinează modul naturii de a-și schimba straiele și de a deveni mereu, mereu alta.
Iubesc zilele alea când mă pot ascunde sub o pătură moale și călduroasă, pierzându-mă printre propriile-mi gânduri.
Iubesc ciocolata caldă savurată până la ultima înghițitură într-o cafenea cu vedere la stradă.

Read More

„Mă balansez între gânduri contrare. Vreau să-ți cer totul sau nu vreau nimic.
Dragostea noastră e cel mai important lucru de pe pământ și, orice am face, orice decizie am luat, ai lua, trebuie să ne gândim în primul rând la asta.
Nu vreau să stric dragostea cerându-ți să fii altfel decât vrei să fii.
Nu vreau să stric dragostea obligându-mă să fiu alta decât vreau să fiu.
Nu pot să-ți cer să te schimbi.
Nu pot să mă silesc să mă schimb.
Nu te pot obliga să-ți rânduiești viața în numele iubirii pentru mine, dacă tu nu simți că trebuie să faci asta.
Dar nici nu mă pot obliga să accept să fiu iubită de la șapte la nouă, dacă eu știu că acest lucru mă va face nefericită întotdeauna.
[…] Nu înțeleg de ce eu trebuie să cer și tu trebuie să te hotărăști dacă-mi dai. Ce ciudat, ce trist, ce amar!
Bună dimineață, bună ziua, bună seara! Trăim în lumi atât de străine, încât pot să-ți șoptesc, deodată, toate urările zilei.”

* fragment din cartea Noi suntem zeițe, de Alice Năstase
Cartea poate fi gasita aici.

Read More