Exerciții de echilibru, de Tudor Chirilă

 

21 de cuvinte. De mână cu Dumnezeu. Dialog între Lumină și Umbră. La poalele sufletului. Scrisoare către liceeni. Graniță. Dacă… . Bărbat, șosea, copac, câine, lan de grâu, clovn. Marea și noaptea. Chirilă în no man’s land. Inimă în renovare. Deschis muzeu. Știu. Să omorâm sindromul Caragiale. Milioane de Ulise. Când eram copil. Dumnezeu. Crăciunul nu e… . De ce funcționăm. Camerista mi-a dat visele la spălat.

Sunt doar câteva capitole care îți rămân pur și simplu în suflet. Pentru că Tudor, omul din spatele cuvintelor, le așează pe acestea în cele mai nebănuite moduri. Și pe măsură ce parcurgeam capitol după capitol din cartea lui mi-am dat seama cât de puțin cunoști un om până să-i citești cartea. Cât de puțin îi cunoști sufletul, chiar dacă el e poate la vedere prin muzică în cazul acesta. Da, cu siguranță afli atât de multe lucruri despre un om citindu-i povestea.

Read More

Un moment printre alte mii de momente

 

Sunt momente când ascunzi în spatele unui zâmbet toate lacrimile pe care ochii tăi vor să le plângă. Ascunzi în buze toată durerea, încordând colțurile și obligându-le să rămână ridicate într-un zâmbet. Faci asta pentru a nu fi nevoit să te explici sau să-ți așezi încă o dată sufletul pe tavă. Pentru că vulturii planează deasupra ta, iar tu ești prea obosit ca să te mai lupți cu ei.

Dar sunt și momente când renunți să te mai prefaci. Și-atunci îți ștergi zâmbetul tâmp și fals de pe chip și îți lași lacrimile să o ia la fugă până la bărbie. Iar ele se adună acolo și se îmbrățișează pe bărbia ta. Și printre sughițuri de plâns începi să-ți scoți din suflet ce te macină. Și nu te mai simți nici rușinat, nici amenințat. Pentru că simți nevoia de a-ți relaxa buzele încordate pentru a te destăinui.

Read More