O stare, un gând, un sentiment (II)

large (1)

Mi-ar plăcea, dar știu că nu e posibil, să-mi pot lua înapoi greșelile. Să pot lua înapoi povara dezamăgirilor pe care le-am lăsat în urmă. Să dăruiesc un zâmbet, acolo unde am lăsat să curgă o lacrimă. Să șterg cu „Iartă-mă” un „Te urăsc” spus în grabă, care nici măcar nu a fost simțit cu adevărat sau să fiu din nou pe placul unor oameni pe care mi-am permis să-i judec fără să-i cunosc prea bine. Dar nu pot. Nu putem face asta. Pentru unele lucruri chiar există „prea târziu”.

Read More

Dezordine

cf1085578617939852488bc9f1bf15e2Sunt extrem de dezordonată. Și nehotărâtă într-un mod care reușește să te enerveze până la urmă. Nu știu să fiu altfel. Nu știu cum reușesc unii oameni să aibă o ordine exemplară în casă, în viață, în gânduri, în sentimente. Pentru mine nu e niciodată alb sau negru, căci eu pot găsi o multitudine de nuanțe chiar și în aceste două nonculori. Eu nu spun niciodată cu ușurință da sau nu pentru că mai am și varianta „poate”.
Eu iubesc și nu iubesc ploaia, îmi place și nu-mi place vara, îmi place aglomerația, dar ador liniștea, aleg oricând cartea, dar îmi place să văd și filmul, îmi plac plimbările, dar aș alege să lenevesc cât e ziua de lungă pe un petic de nisip în apropierea apei.

Read More