24

24 de motive pentru a zâmbi și pentru a fi fericită.
24 de motive înmulțite cu încă atât pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu pentru tot ce am.
24 de motive și încă atâtea minuni.

Nu știu dacă tot acest an care a trecut de când mi-am pus ultima dorință înainte de a sufla imaginar în lumânările de pe tortul imaginar m-au făcut mai bună, mai înțeleaptă, mai matură. Nu știu dacă am devenit neapărat mai puternică sau dacă am învățat să accept toate acele lucruri care mă deranjează.
Nu știu nici dacă e cazul să mă bucur sau nu că unele lucruri au rămas neschimbate.
Dar știu că am avut numeroase momente în care m-am bucurat din tot sufletul.
Am avut parte de o mulțime de surprize frumoase de la prieteni și de la oameni care deși locuiesc departe, i-am simțit foarte aproape.
Am primit în dar nenumărate clipe magice, pline de iubire, de romantism, de afecțiune și de atenție din partea omului care mă iubește.
Am realizat că uneori nu se merită să pierzi timp încercând să convingi oamenii că greșesc. E bine să-i lași să greșească pentru a-și învăța lecția singuri.
În tot acest timp am învățat că sentimentul pe care îl ai după o zi în care ai făcut un lucru care nu ți se potrivește și nu te împlinește ca om nu e unul tocmai plăcut. Îngreunează prea mult sufletul. Nimeni nu merită să-l simtă.
Am învățat că ocaziile pierdute rămân pierdute și că dacă nu ești la locul potrivit, în momentul potrivit te poți zbate încă multă vreme până la o nouă șansă.
Am descoperit că scrisul te înalță, dar în același timp , te face mai vulnerabil.
Am avut mai multe motive pentru care să zâmbesc decât pentru care să plâng. Au avut grijă câțiva oameni minunați de asta.

Nu știu când a zburat timpul și când mi-am schimbat inocența cu responsabilitatea de a fi un adult. Habar n-am. Parcă la un moment dat am adormit și m-am trezit așa, în mijlocul oamenilor „€œmari”, dezorientată și fără nici un scop precis.
Dar sunt recunoscătoare. Recunoscătoare pentru toate greșelile pe care mi-am permis să le fac, conștient sau nu, pentru toate lacrimile care mi-au limpezit ochii, pentru toți prietenii care au ales să rămână când puteau să plece.
Sunt recunoscătoare pentru că nu am avut niciodată probleme de santatate grave, pentru că am văzut ce înseamnă să iubești, pentru că am doi părinți care m-au protejat mereu și pentru că îi am pe amândoi alături, pentru că sunt omul care sunt datorită mamei care m-a învățat că în viață, trebuie să ai anumite principii după care să te ghidezi și foarte multă demnitate.
Sunt recunoscătoare pentru toți oamenii care au făcut parte din viața mea. Fiecare dintre ei m-a învățat câte o lecție importantă.

O toamnă de gânduri și de sentimente care parcă nu mai au loc în suflet… așa îmi e fiecare toamnă, pentru că în fiecare zi de 14 octombrie fac bilanțul, trag linii, pun puncte și semne de întrebare și îi mulțumesc vieții pentru încă o zi pe care urmează să o adaug în cutia frumos decorată a amintirilor de neuitat.

© Iustina Ţalea

 

Daca ti-a placut acest articol, te invit sa te abonezi la newsletter si sa intri in comunitatea Momente in viata.

2 Comments

  1. La multi ani Iustina ! Ma bucur ca te-am gasit .

    • Multumesc din suflet! Imbratisari cu drag! :*

Lasă un răspuns

Citește articolul precedent:
My week with Marilyn – O săptămână cu Marilyn

Așteptam de foarte mult timp un film legat de viața controversatei Marilyn Monroe. Se pare că dorința mi-a fost împlinită....

Închide