Imi promit…

„Da, n-am gasit inca iubirea aceea intreaga, dragostea de care sa nu-mi fie rusine.
Nu, n-am trait povestea aceea de care nimeni n-ar indrazni sa rada vreodata. Iar din prea indarjita, prea lacoma, prea nesatula mea cautare a unei iubiri fara cusur s-a nascut o promiscuitate pe care n-o mai pot sterge din memorii.
Si, totusi, daca as putea schimba ceva din trecut – desi stiu prea bine ca nu pot -, as racai din biografia mea amorurile otravite, pe cele amare, pe cele inventate, pe cele tradate.
Daca as putea sa-mi iau sufletul inapoi, n-as mai iubi caraghiosii, lasii, depravatii, ratatii pe care i-am adorat, lasandu-i sa-mi pateze destinul cu nedragostea lor. […]
Si imi promit, in fiecare zi, ca n-am sa mai iubesc decat atunci cand dragostea mea va fi mai presus de indoiala. Imi promit trist, insingurat. Imi promit mincinos.”

{ Alice Nastase, Dragostea e un bonsai }

Cartea poate fi gasita aici.

Lasă un răspuns