Din ciclul „Am învățat că…”

Am învățat că părinții sunt cea mai mare comoară a omului. Când ei nu mai sunt, noi rămânem mult mai săraci.
Am învățat că persoana care te iubește nu e obligată să îți suporte la infinit toanele și capriciile doar pentru că te iubește.
Am învățat că e bine să fii sincer, dar și că e important ca unele lucruri să le ții totuși pentru tine.
Am învățat că binele pe care îl faci nu se întoarce întotdeauna imediat – dar cândva, se întoarce, uneori chiar înzecit și am învățat că te poți simți împlinit făcând bine altora, recompensa fiind starea ta de bine.
Am învățat că într-o relație, de orice fel, trebuie să înveți să lași de la tine. Ambițiile și orgoliile fiecăruia sunt obstacole care nu doar îngreunează drumul pe aleea „Împreună” ci în timp, clădesc un zid mult prea înalt pentru a putea fi dărâmat, sărit sau ocolit.
Am învățat că pentru a reuși în orice faci trebuie să pleci la drum înarmat cu multă, multă încredere în tine. Pe aceasta nu ai voie să o pierzi niciodată pe drum.
Am învățat că viața îți poate fi schimbată în câteva secunde, adesea de oameni pe care nici nu îi cunoști, iar aceștia apar întotdeauna într-un moment cheie.
Am învățat că oamenilor le place să vorbească mult… și când vorbesc mult, uneori, uită de discreție.
Am învățat că în unele situații tăcerea e într-adevăr de aur!

Am învățat că lucrurile vin atunci când trebuie să vină, indiferent cât de răbdător sau nerăbdător ești tu și că unele pierderi sunt de fapt câștiguri sau invers.
Am învățat că e inutil să încerci să păstrezi în viața ta oameni care nu vor să facă parte din ea. E ca atunci când ții un câine în lesă și el se luptă cu toate puterile să scape, să fie liber.
Am învățat că oricât de mult te-ai deschide sau ai dezvălui despre tine, oricât de sincer și de cinstit ai fi, vor exista întotdeauna oameni care te vor vedea cu totul altfel și care cu siguranță nu te vor întelege. Și atunci e bine să nu îți irosesti energia cu explicații.
Am învățat că, paradoxal, distanța poate apropia și apropierea poate distanța oamenii. E ciudat, dar se întâmplă.
Am învățat că sentimentul pe care îl ai după o zi în care ai făcut un lucru care nu ți se potrivește și nu te împlinește ca om îngreunează prea mult sufletul.
Am învățat că ocaziile pierdute rămân pierdute și că dacă nu ești la locul potrivit, în momentul potrivit te poți zbate încă multă vreme până la o nouă șansă.
Am învățat că scrisul te înalță, dar în acelasi timp , te face mai vulnerabil.
Am învățat că uneori nu se merită să pierzi timp încercând să convingi oamenii că greșesc. E bine să-i lași să greșească pentru a-și învăța lecția singuri.
Am învățat că o inimă făcută bucăți se vindecă în timp. Ea trebuie tratată cu multe lacrimi, cu multe păreri de rău, cu multă durere, apoi cu oameni noi, cu alte zâmbete, cu alte îmbrățișări.
Am învățat că pentru a-ți da seama că drumul pe care mergi este unul greșit trebuie să primești o lovitură zdravănă, trebuie să te doară. Abia apoi te ridici, îți lingi rănile, faci cale-ntoarsă și apuci pe drumul cel bun.
Am învățat că pentru a fi în armonie cu alții, trebuie să ai o relație frumoasă cu tine însuți. Să știi să te ierți si să te accepți.

Acest text este un „colaj” de fragmente pe care le-am scris până acum și de lecții pe care le-am învățat de-a lungul timpului. 
Nu aș vrea să se creadă că m-am inspirat de la marele Octavian Paler întrucât cred că fiecare dintre noi avem ce povesti la rubrica „Am învățat…”. Și cu cât este mai lungă lista cu atât înseamnă că am trăit viața cu tot ce ne-a adus ea. 

Cu această ocazie aș vrea să vă întreb: voi care credeți că sunt cele mai importante lecții pe care le-ați învățat până acum?

© Iustina Ţalea

Daca ti-a placut acest articol, te invit sa te abonezi la newsletter si sa intri in comunitatea Momente in viata.

15 Comments

  1. Pentrumine conteaza sinceritatea enorm,dar cum spui am invatat ca este bine sa nu spui mai mult decat trebuie si sa mai pastrezi si pentru tine/

  2. Am gasit rubrica,, Momente in viata” pe pagina de facebook a unei cunostinte…a fost de ajuns sa citesc un prim articol…mi-am regasit conceptii personale de viata, constatari dupa experiente de viata, trairi interioare similare…acest blog va fi pentru mine terapie pentru suflet. nu stiu cum arati, dar am putut sa vad printre aceste randuri, ce suflet ai, cat de profund gandesti, esti superiora intelectual si spiritual si modesta.
    N-o sa ezit sa-ti adresez vreo intrebare daca vreodata sunt in cumpana.
    numai bine!

    • Multumesc din suflet, Laura! Ma poti vedea la rubrica „Despre mine”.
      Imbratisari cu prietenie si cele mai calduroase ganduri! :*

    • ne incanti sufletele cu aceste postari,trairi,emotii…toti ne regasim aici si ne face placere , k existi, sa ne luminezxi sufletele ranite……multumiri iustina

    • toti , ne regasim LAURA..in aceste postari ….si intr-adevar iustina, este terapeutul , sufletelor ranite si pierdute ….in neantul suferintei

  3. int-adevar,tot ceea ce scrii,iti atinge sufletul..imi regasesc trairile in multe din cuvintele asternute de tn pe acest blog..unele ma intristeaza,altele ma bucura…altele doar imi aduc aminte…insa fiecare cuvant imi trezeste un sentiment aparte…iti multumesc

  4. frumoasa lista cu invataturi . cred ca fiecare din noi avem una, macar in suflet, daca nu scrisa.

  5. Este frumos tot ceea ce scrii ,voi citi mereu randurile scrise de tine.iti multumesc

  6. Foarte frumos scris….

  7. frumoase reflectii,felicitari !

  8. alese cuvinte si pline de intelepciune….Felicitari!

  9. FELICITARIIIIIIIIIII pentru acest blog frumos………… si cand spun frumos ma refer frumos pt suflet, pt.minte, pt.emotii,pt.trairii,pt.reusite sau nereusite, pt.orice si pt.tot…………………………………. este o pagina pe care o voi deschide de fiecare data cand sufletul meu cauta o alinare, vorbe frumoase si oamenii frumosi…………………..multumesc pt. ceea ce faci………………………))))))))))))))))

    • Iti multumesc si eu pentru apreciere, Iulia! :*

  10. As zice si eu ca… oamenii sunt ca trandafirii, trebuie sa stii cum sa-i iei ca sa nu te raneasca; si ca… viata ti-o fac oamenii de langa tine: daca ai in jur oameni cumsecade, viata devine frumoasa, daca in jurul tau sunt oameni rai, viata devine un calvar.

  11. Am învățat că atunci când crezi ca nu mai ai nici o speranță Dumnezeu iti arata ca este întotdeauna o umbră de lumina la capătul tunelului

Lasă un răspuns

Citește articolul precedent:
Un dor. Ce dor!

Mi s-a făcut dor. Simt din nou acel dor de copilărie sau mai degrabă e acel dor de a nu...

Închide