Dulce răzbunare, de Joe Abercrombie

joe-abercrombie---4---dulce-razbunare---c1
„Răzbunarea este mai dulce când o servești rece.”
– Pierre Choderlos de Laclos 

„O fi războiul un iad, dar pentru apriga Monza Murcatto, vestită și neînduplecată supusă a lui Orso, el poate fi și o sursă de bani. Prin victoriile repurtate, a devenit celebră, poate prea celebră. Iar acum, trădată și azvârlită în lumea răposaților, Monza trăiește cu un singur gând: să se răzbune.
Aliată cu un bețiv notoriu, un specialist în otrăvuri, un criminal obsedat de numere și un barbar dornic să facă dreptate, trebuie să înfrunte jumătate de regat. Iar cel mai periculos om din lume vine după ea…”

După cărțulia asta parcă mi-a mai trecut din dorul de Game of Thrones (Urzeala Tronurilor)! Nu, nu e aceeași mâncare de pește, dar aduce destul de mult cu universul lui Martin. Lumea închipuită de Abercrombie etalează o galerie aproape la fel de impresionantă de personaje colorate, care mai de care mai interesante și mai nebune, incredibile și imprevizibile. O lume în care jocurile de putere se joacă murdar, foarte murdar, cu multă vărsare de sânge, în care loialitatea e o sabie cu două tăișuri, în care trădările și alianțele neașteptate sunt la ordinea zilei, o lume a minciunii, a secretelor, a conspirațiilor. O lume a răzbunării. Genial scrisă!

Personajele lui Abercrombie sunt ambivalente, nu sunt nici pozitive, nici negative. Sunt fascinante. Demne de admirație și demne de dispreț. Sunt pe rând victime și călăi. Sunt nemiloase, lipsite de conștiință. Manipulatoare și naive.

Monzcarro Murcatto (Monza) este o tânără curajoasă, o luptătoare înnăscută, care și-a făcut o reputație de temut, dar care prin simpatia pe care a câștigat-o a atras asupra ei trădarea celui pentru care a luptat. Orso, ducele de Talins, se temea că Monza i-ar putea fura locul de pe tron, așa că printr-un joc mișelesc îi atrage într-o capcană pe Monza și pe fratele ei Benna. Cei doi nu reușesc să scape, fiind luați prin surprindere. Benna este ucis, iar Monza este aruncată de sus de pe munte când era încă vie. Numai că ea supraviețuiește și, așa schilodită și mutilată, caută răzbunarea și pune la cale un plan diabolic. Scopul este să-i ucidă pe rând, pe fiecare dintre cei 7 oameni prezenți la asasinarea lui Benna. Iar pentru asta își găsește cei mai ciudați „aliați”.

„Monza era ca o râie care te mănâncă încontinuu, ca buza spartă pe care o muști fără să te poți abține, ca o ață de care tragi întruna până când destrami toată cămașa.”

Caul Fiori-îți-dau, nordicul care vine în Talins căutând schimbarea. Schimbarea lui. Fiori își dorește să fie un om mai bun și crede că în Talins va reuși asta. Apoi ajunge să o slujească pe Murcatto, iar schimbarea lui este una cu adevărat spectaculoasă, dar nu așa cum își închipuia el. Răzbunarea lui Monza îi duce sufletul la pierzanie. Monza îl duce la pierzanie.

Castor Morveer, regele otrăvurilor. Un narcisist arogant, vanitos și egoist, un maniac meticulos, alunecos ca un șarpe, cu o replică acidă mereu pregătită. Un personaj foarte interesant, care mi-a plăcut mult. Un om bântuit de trecut, dar care nu a învățat nimic din acesta. Repetă mereu aceleași greșeli, mânat de ambiția lui de a deveni o legendă.

Nicomo Cosca, renumitul mercenar căzut în dizgrație. În trecut, Monza l-a trădat pe Cosca, iar acesta a căzut în patima băuturii. Doar simțul umorului nu și l-a pierdut deloc. Replicile și vorbele lui de duh sunt pur și simplu delicioase. Deși pare o alegere foarte proastă pentru o alianță, Cosca este un personaj care nu trebuie ignorat, căci se va dovedi că are un rol foarte important în poveste. El redefineste cumva termenul de loialitate. O să vedeți de ce spun asta!

Prietenosul este de departe cel mai ciudat personaj din toată povestea asta. Uneori chiar m-am întrebat dacă e cu adevărat important sau ne puteam lipsi foarte bine de el. Obsedatul de numere. Nebunul. Outsiderul. Cel care tace și le face. Cred că tocmai asta e frumusețea acestui univers. Dualitatea și ciudățenia personajelor care îl populează.

Dulce răzbunare este teoretic a patra carte din seria Prima lege. La mine a fost însă prima întâlnire cu Abercrombie, deoarece romanul poate fi citit și ca un standalone, deși cu siguranță este mult mai bine înțeles și gustat de cei care au citit înainte trilogia. Pe lângă povestea care te cucerește, cel mai mult mi-a plăcut construcția dialogului. Vă jur, replicile sunt geniale. Citeam și râdeam de una singură. Amuzante, acide, ironice, spirituale. De tot felul. Întregul roman este foarte vizual, descrierile sunt exact atât cât trebuie ca să-ți stârnească imaginația și să te transpună în peisaj, fără a te plictisi cu detalii inutile. Personaje memorabile, pe care le iubești și le urăști în egală măsură. Este un tot perfect.

Recomand cu drag pasionaților de fantasy. În romanul acesta veți avea parte de acțiune din plin!

Mulțumesc editurii Nemira pentru exemplarul oferit!

Fragmente: 

„Nu există pogres fără durere. Nu există vindecare fără durere. Suferința ne obligă să realizăm lucruri mărețe.”

„- Ce altceva lăsăm noi în urmă, dacă nu lucruri nefăcute, nespuse, neterminate? Haine goale, camere goale, locuri goale în sufletele celor care ne-au cunoscut? Greșeli pe care nu am mai apucat să le îndreptăm și speranțe de care s-a ales praful?
-Poate speranțele lăsate moștenire. Cuvintele frumoase pe care le-am spus. Amintirile fericite.”

„Nimic nu-i mai poate ajuta pe cei morți. Răzbunarea este numai pentru tine.”

„Răzbunarea…cred ca nu răspunde la nicio întrebare. Și cu siguranță că nici lumea nu va fi un loc mai bun datorită ei și nici soarele nu va străluci mai tare. Însă te face să te simți mai bine decât te-ai simți dacă nu te răzbuni. Mult mai bine.”

„Trădarea este ceva obișnuit. Iertarea este rară. Prefer să plec pe lumea ailaltă fără datorii.”

„[…] dragostea și ura sunt cele două fețe ale aceluiași cuțit.”

„Când îți clădești întreaga viață în jurul unui singur lucru, când iubești o singură persoană, când ai un singur vis, atunci riști să pierzi tot într-o singură clipă.”

Daca ti-a placut acest articol, te invit sa te abonezi la newsletter si sa intri in comunitatea Momente in viata.

Lasă un răspuns

Citește articolul precedent:
Arhitectul parizian, de Charles Belfoure

"Paris, 1942. Tânărul și talentatul arhitect Lucien Bernard acceptă o comandă care îi poate aduce o mare sumă de bani,...

Închide