Etichete

1000 de etichete. Asta suntem noi în ochii celorlalți.
Nu știu dacă suntem cu adevărat înțeleși vreodată și nu știu dacă noi reușim de multe ori să ne înțelegem noi pe noi. Deși de multe ori umblăm cu sufletul la vedere, nimeni nu vede cu adevărat ceea ce suntem.
Sunt oameni care râd și arată cu degetul către sufletul nostru descoperit. Oameni care văd doar o parte, dar au impresia că știu totul. Oameni care judecă și atât.

Nu acordăm timp să cunoaștem. Ne grăbim să tragem concluzii fără să ascultăm poveștile din spatele oamenilor.
Am obosit să fiu tapetată cu etichete. Să fiu trecută prin strecurători și pe sub lupe neiertătoare.
Mi-am pus întotdeauna sufletul pe tavă, l-am lăsat descoperit. Nu știu dacă a fost bine sau nu. Nu știu dacă e bine să îl las așa sau să-mi pun lacăt la el.
Oamenii sunt vulturi care își caută o pradă. Iar când o găsesc așa descoperită își iau avânt și încep să o ciopârțească cu răutate.

Nu am reușit niciodată să-mi țin gândurile și trăirile doar pentru mine. A fost modul meu de a mă elibera cu toate riscurile incluse. Am preferat mereu să plâng când nu m-am putut abține și să trebuiască să dau explicații pentru asta. Unii au râs, unii s-au bucurat, iar alții m-au liniștit. Nu mi-a păsat că în acele clipe eram vulnerabilă sau că mai târziu se putea profita de asta. Mi-am ușurat sufletul de fiecare dată când am simțit că e prea greu.
Nu am vrut niciodată să par mai bună, mai deșteaptă sau mai frumoasă. Am fost mereu eu și mi-am exprimat bucuriile, durerile, tristețile și frustrările așa cum am considerat în clipa respectivă. Și am fost de multe ori pusă la zid pentru asta. Dar nici acum nu simt păreri de rău. Și nici nu sunt datoare cu vreo explicație nimănui.

Sunt suflete fragile pe care dacă nu le poți înțelege e mai bine să le ocolești fără să râzi de petecele cu care sunt acoperite…

„O fată singură-n noapte” – click & listen 

Iustina T. ©

 

Daca ti-a placut acest articol, te invit sa te abonezi la newsletter si sa intri in comunitatea Momente in viata.

2 Comments

  1. Uite ce spunea Camil Petrescu in Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi: „Fiinta noastra e la discretia celorlalti; nu apari tu in ochii unuia asa cum esti, ci asa cum au reusit altii sa sugereze o imagine despre tine. Si astfel viata noastra se scurge intr-un efort permanent si adesea disperat de a demola aceasta imagine (caci rar se intampla sa nu fie rea, in timp ce tu crezi cu naivitate ca esti un inocent), actiune de reusita careia depinde totul, realizarea in societate, fericirea si adesea evitarea primejdiilor mortale.”

    • Si mare dreptate avea…

Lasă un răspuns

Citește articolul precedent:
„Despre barbatul ideal…”

"Bărbatul tău e ideal pentru că ți-a venit în întâmpinare cu tot ce a cerut sufletul tău. Bărbatul tău ți-a...

Închide