Iar dor

d7dca6dd1532b84972172fa5587bfa35

Ieri m-am trezit cu dor de mare. Am deschis ochii şi m-am văzut acolo. Pentru o fracţiune de secundă parcă i-am simţit mirosul sărat şi umezeala plăcută. Îmi doream să o privesc liniştită uitând de timp, de oameni, chiar şi de mine. Îmi doream să fiu doar eu şi ea, ascultându-i dorinţele, regretele, pierderile, iubirile.

Nu o să mai aştept până la vară ca să-mi văd marea. Dorul de ea mă seacă. E acelaşi dor ca cel de un om pe care-l iubeşti. Te consumă, nu-ţi dă pace.
Nu mă întrebaţi de ce o iubesc atât de mult… poate pentru faptul că nu o pot vedea ori de câte ori îmi doresc sau poate pentru că mă regăsesc în „comportamentul” ei, care acum te cheamă, iar apoi te-alungă. Un dute-vino continuu acceptat şi asumat.

Marea… marea mea iubită!

© Iustina Ţalea

Daca ti-a placut acest articol, te invit sa te abonezi la newsletter si sa intri in comunitatea Momente in viata.

2 Comments

  1. Exact asa ma cuprinde pe mine dorul de muntii mei dragi. Nu de putine ori, cand merg pe strada si ii zaresc, ma trezesc visand la ei, dorindu-mi din tot sufletul sa ajung acolo sus la ei, sa le ascult linistea, sa le privesc frumusetile neatinse de om (sau prea putin atinse).
    Nu degeaba am ales sa locuiesc intr-un oras de munte.
    Mi-e dor sa ma trezesc dimineata sa ii vad, sa stiu ca sunt tot acolo, ca nu au plecat, ca nu m-au parasit.
    Mi-e dor sa ii colind la pas, sa ii simt mai aproape de mine, sa fim impreuna.
    Mi-e dor sa ii descopar, sa le gasesc frumusetile ascunse, sa le simt mirosul, sa ii pot imbratisa.
    Cum tu iubesti marea, asa iubesc eu muntele.

  2. Cine iubeste cu adevarat marea, intelege cat de nemasurat si profund e dorul de ea…Intotdeauna cand ma gandesc la mare, nu pot sa nu-mi amintesc ultima fraza din ” Maria si Marea” a lui Radu Tudoran:
    ” Ar fi ar fi auzit-o si surda, ar fi vazut-o si oarba….”

Lasă un răspuns

Citește articolul precedent:
Un suflet uneori prea plin, alteori prea pustiu… de oameni

  Oamenii pleacă adesea de lângă noi. Pleacă fizic sau emoțional. Se desprind uneori puțin câte puțin, alteori brutal, lăsându-ne...

Închide