În lipsa președintelui, de Bill Clinton și James Patterson

IMG_20190130_224528

„În lipsa președintelui, cel mai important thriller politic al anului, are ca subiect lipsa președintelui SUA. Jonathan Lincoln Duncan, un președinte integru, este acuzat că ar avea o relație strânsă cu o rețea teroristă. Nici presa și nici publicul nu știu însă faptul că acesta încearcă de fapt să evite o criză. Președintele află de amenințarea cu un virus cibernetic. Ar putea să lipsească un președinte în exercițiul funcțiunii, așa cum se întâmplă în carte? Iată un scenariu perfect posibil.”

„Această carte imprimă o dinamică precum a aeronavei prezidențiale a SUA, Air Force One: mare și rapidă. Clinton și Patterson sunt într-un tandem excepțional,  fiind doi mari povestitori: unul din interior, cunoscător al funcționării sistemelor și mecanismelor puterii în stat, și unul din exterior, ambii situați în final în clasa superioară a jocului. Ei au construit o poveste a unei călătorii care frizează cu realitatea prin ițele ascunse ale puterii și ale politicii. Această carte oferă scenarii foarte posibile, ce pot instrui cititorii tot atât de mult pe cât îi și distrează.”  – Michael Connelly

Trăim în epoca tehnologiei, a internetului. Suntem dependenți de el. Totul funcționează cu ajutorul lui. Este greu, dacă nu chiar imposibil să ne închipuim măcar cum ar fi acum fără el, cum ar fi să ne întoarcem în...”Epoca de piatră”. Viața noastră e la un click distanță. Avem acces la orice informație, de oriunde ne-am afla. Putem fi oricine, oricum, de oriunde. Ne îndrăgostim, creem lumi, distrugem lumi, suntem invincibili – în lumea virtuală, o lume care a luat naștere odată cu internetul și care ne-a schimbat viețile în toate modurile posibile, pentru totdeauna.

A fost o vreme când s-a putut trăi fără internet și fără tehnologie avansată, dar acum totul s-ar nărui fără aceste lucruri, pentru că absolut orice mecanism sau program sau rețea este digitalizată și conectată la internet. Această evoluție incredibilă, care ne-a ușurat viețile în atâtea feluri, are totuși un mare cusur – ne-a făcut extrem de vulnerabili prin dependența pe care ne-a creat-o.

Am folosit o introducere mai lungă pentru că romanul creează un scenariu cât se poate de posibil pornind tocmai de la această idee. Cum ar fi ca lumea, așa cum o percepem noi la ora actuală ca fiind normală, să se reseteze din cauza unui virus cibernetic, iar noi să fim nevoiți să supraviețuim în tot acel haos care ar urma? Cât timp ne-ar lua să o luăm iarăși de la capăt?

Președintele Duncan se confruntă cu o situație-limita. În ciuda tuturor măsurilor de securitate pe care le are Pentagonul, un virus cibernetic care poate șterge și apoi suprascrie toate datele dintr-un computer reușește să devină o amenințare reală, cu consecințe dezastruoase. Președintele ia în serios această amenințare și decide să riște și să se întâlnească față în față cu cei care îi promit un schimb avantajos. Lucrurile nu evoluează totuși așa cum ar fi trebuit – așa cum era de așteptat de la un astfel de roman până la urmă. Pornim într-o cursă contra cronometru. La propriu. Aproape că îți poți auzi inima bătând din cauza suspansului. Cineva s-a aliat cu dușmanul. Cineva și-a trădat președintele și țara. Cine este acel cineva? Și de ce ar face asta?

Mi-a plăcut foarte mult cum a fost scris romanul. Capitolele președintelui – scrise la persoana întâi – au alternat cu capitole scrise la persoana a treia, în care ne sunt înfățișate acțiunile teroriștilor și ale mercenarilor angajați să ucidă oamenii cheie. Datorită faptului că acțiunea s-a desfășurat pe mai multe planuri am putut crea o legătură atât cu președintele, cât și cu celelalte personaje. Persoana întâi l-a umanizat. Nu a fost omul perfect și nici nu a încercat să fie. I-a fost frică uneori, groznic de frică, dar nu s-a pus nicio clipă pe el pe primul loc. M-am simțit ca și cum aș fi fost actorul principal care juca pe scenă, dar care privea totul din culise în același timp.

În lipsa președintelui spune povestea unei trădări, care dă naștere unui scenariu aproape apocaliptic. Războaiele se pornesc în zilele noastre cu un click. Un singur om poate deține puterea de a distruge o  lume întreagă de pe canapeaua din sufragerie. Asta ne arată cât de vulnerabili suntem de fapt.

Romanul a apărut la editura Rao, în colecția Rao Class și îl găsiți aici.

Rating Goodreads: 5/5*

Iustina Dinulescu

Fragmente:

 „Înveți să trăiești cu paradoxul. Dacă nu o faci, atunci obsesia limitelor te va împiedica să faci tot ce poți. Între timp, cauți ocazii de a forța limitele, de a face cât de mult poți pentru cât de mulți oameni poți, în fiecare zi. Chiar și în zilele rele, poți să faci ceva bun.”

„E o luptă la fel de veche ca omenirea-noi împotriva lor. În fiecare epocă sau vreme, indivizii, familiile, clanurile și națiunile n-au știut cum să-l trateze pe „celălalt”. În America, rasismul e cel mai vechi blestem al nostru. Dar ne mai dezbină și alte lucruri-religia, imigrația, identitatea sexuală. Uneori, strategia cu „ceilalți” e doar un drog ce hrănește bestia din noi. Adesea, cei care vorbesc împotriva „lor” câștigă în fața unor rugăminți sincere de a ne aminti ce putem fi „noi” și ce putem face împreună. Creierele noastre funcționează așa de foarte multă vreme. Poate vor funcționa așa pentru totdeauna. Dar trebuie să continuăm să încercăm. Asta este misiunea permanentă pe care ne-au lăsat-o Părinții Noștri Fondatori-să mergem înainte spre „o uniune perfectă”.

„Una dintre marile ironii ale epocii moderne, e că progresele omenirii ne pot face mai puternici, dar și mai vulnerabili în același timp. Cu cât e mai mare puterea, cu atât e mai mare și vulnerabilitatea. Motivul e dependența. Societatea noastră a devenit complet dependentă de tehnologie.”

„Dacă există ceva ce trebuie învățat din istorie, atunci este faptul că, de la oameni până la animale, de la cele mai primitive până la cele mai civilizate, majoritatea indivizilor își doresc să fie conduși. Elimină conducătorul și restul haitei va intra în panică.”

Daca ti-a placut acest articol, te invit sa te abonezi la newsletter si sa intri in comunitatea Momente in viata.

Lasă un răspuns

Citește articolul precedent:
Dispariția lui Stephanie Mailer, de Joel Dicker

"30 iulie 1994. Orphea, o stațiune balneară liniștită din statul New York, este bulversată de o crimă înfiorătoare: primarul și...

Închide