Înainte de cădere, de Noah Hawley

1070909

„Într-o seară cețoasă de vară, unsprezece oameni se îmbarcă într-un avion cu destinația New York. Peste șaisprezece minute, se întâmplă catastrofa: aeronava se prăbușește în ocean. Singurii supraviețuitori sunt un pictor și un băiețel de patru ani, dintr-o familie de bogătași.

Înainte de cădere plonjează în viețile pasagerilor dispăruți. Coincidențe ciudate indică o conspirației A fost voia destinului să dispară atâția oameni influenți? Sau a fost o mână criminală? Autoritățile vor să afle adevărul, iar cei care au supraviețuit devin protagoniștii unei relații de o mare fragilitate, într-un roman uimitor, care vorbește despre soartă și mai ales despre legăturile dintre oameni.”

Cartea asta nici nu s-a ridicat la înălțimea așteptărilor, dar nu pot spune nici că m-a dezamăgit. Pe scurt, a fost o experiență nici prea prea nici foarte foarte. Rămasă încă sub vraja lui Spune-mi cine sunt și complet dezamăgită de Călătoarea (pe care am pus-o pe pauză deocamdată btw) mă așteptam la o ditamai conspirația. Nu a fost să fie, dar nu-i bai. Mi-a plăcut totuși.

Am parcurs-o destul de greu având în vedere dimensiunea ei (mă gândesc din nou la Spune-mi cine sunt și la cele aproape o mie de pagini citite în 3 zile!). Au fost pasaje întregi care m-au plictisit și m-au adormit, care mi s-au părut irelevante pentru povestea principală, astfel încât cu greu am cedat tentației de a nu le sări. Asta ar fi marele minus. Poate din cauza asta mi s-a și părut așa greoaie și mi-a luat 5 zile ca să o dau gata.

După accident începem să aflăm frânturi din viețile celor care se aflau la bord, astfel încât să putem pune piesă lângă piesă pentru a descifra misterul. Scott, pictorul care supraviețuiește și îl salvează și pe copilul familiei Bateman devine un erou fără voia lui, dar ieșirea din anonimat îl atrage mai degrabă într-un scandal media. Este atins așadar primul subiect de actualitate – modul agresiv în care media influențează în mod voit negativ opinia publică, modul în care invadează abuziv viețile oamenilor și le deformează, modul în care a devenit mai degrabă o unealtă de spălare pe creier și de manipulare decât de informare.

Un alt subiect de actualitate abordat este personalitatea bipolară. Oamenii aceștia trăiesc printre noi, par sănătoși, sunt chiar charismatici și adesea faptul că au o tulburare de personalitate este aflat când e prea târziu pentru a mai face ceva. Pentru ei sau pentru alți oameni din imediata lor apropiere. De cele mai multe ori totul de sfârșește cu o tragedie…

Mi-ar fi plăcut ca apropierea dintre Scott și JJ de după accident să fi fost exploatată mai mult. Mi-a plăcut încotro de îndrepta povestea. Acum nu-mi rămâne decât să o continui singură, imaginandu-mi cum din tragedie se naște speranța unui nou început – atât pentru JJ, cât și pentru Scott. Căci uneori coincidențele există într-adevăr, alteori nu. Unele lucruri sunt menite să se întâmple într-un anume fel și nimeni n-are cum să împiedece mersul lor.

Una peste alta să știți că vă recomand cartea. Nu e vorba de nici o teorie a conspirației, dar merită. E mai cu seamă o poveste despre sufletul zbuciumat și împovărat al omului, despre destin și teoria lui „Așa a fost să fie!”, despre a doua șansă la viață.

O găsiți aici sau aici.

” Viața e o serie de decizii și reacții. Viața este compusă din lucrurile pe care tu le faci și lucrurile care ți se fac ție. Și după aia se termină.”

Daca ti-a placut acest articol, te invit sa te abonezi la newsletter si sa intri in comunitatea Momente in viata.

Lasă un răspuns

Citește articolul precedent:
Spune-mi cine sunt, de Julia Navarro

 "Un jurnalist primeşte propunerea de a cerceta viaţa străbunicii sale, Amelia Garayoa, o femeie despre care nu ştie decât că...

Închide