Învață să ai aripi, de Sue Monk Kidd

948831

„Istoria nu este făcută doar din fapte și evenimente.
Istoria este și o durere în inimă și repetăm istoria până când reușim ca durerea din inima altora să fie și a noastră.”

- Julius Lester

„În 1803, Sarah, fiica unei familii înstărite din Charleston, Carolina de Sud, primește în dar în ziua în care împlinește 11 ani o sclavă, Hetty, de aceeași vârstă cu ea. Povestea este scrisă alternativ din perspectiva acestor două personaje. În debutul cărții, mama lui Hetty îi spune că demult „în Africa oamenii puteau să zboare”, apoi o bate ușor pe omoplați, adăugând: „Asta-i tot ce-a mai ramas din aripile tale. Niște oase plate, nimic mai mult, dar într-o bună zi o să capeți altele”.”

Sclavagismul este fără doar și poate o pată neagră în istoria Americii, mai ales în contextul în care în prezent acest stat militează pentru drepturile omului și a egalității între sexe. Pare incredibil că americanii au fost în stare ca în anii 1800 să trateze oamenii de culoare mai rău ca pe niște animale și totuși este o realitate tristă și dureroasă, care are ecouri chiar și în prezent.
Acesta este al treilea roman cu această tematică pe care îl citesc și primul care are la bază personaje istorice reale. Surorile Grimke au fost niște personaje importante ale epocii lor, niște voci blamate, dar puternice, care nu au renunțat nici o clipă la crezul și la ambițiile lor.

Învață să ai aripi spune povestea lui Sarah Grimke, așa cum și-a închipuit-o autoarea după ce s-a documentat temeinic cu privire la copilăria, tinerețea și parcursul acesteia-personaj real-și povestea lui Hetty Pacoste, sclava care îi este dăruită lui Sarah atunci când împlinește 11 ani-personaj fictiv. Povestea este spusă din perspectiva ambelor personaje, oferindu-ți două viziuni complet diferite ale aceleiași povești.

Sarah Grimke este…altfel. Oamenii care sunt altfel reușesc cumva să iasă în evidență chiar dacă poate nu își doresc asta. Încă de la o vârstă fragedă Sarah nu avea aceleași preocupări și aceleași aspirații ca celelalte fete de vârsta ei. Îi plăcea să citească și își dorea să devină avocat – prima femeie avocat, un lucru cu totul și cu totul absurd la vremea respectivă. Tatăl său, judecător renumit și idolul micuței Sarah, îi frânge fără milă aripile spunandu-i că o femeie nu va putea profesa niciodată această meserie. În acel moment se întâmplă ceva ireversibil în interiorul lui Sarah. Timpul și viața nu o scutesc de dezamăgiri, însă scopul ei devine din în ce mai clar odată cu trecerea timpului. Astfel, pe la jumătatea vieții Sarah se redescoperă pe sine și se întoarce la vechea ei ambiție -aceea de a aboli sclavia și de a acorda drepturi femeilor și oamenilor de culoare. În căutarea propriei identități și a unui scop în viață Sarah adoptă crezul quakerilor, își schimbă complet stilul de viață, scandalizându-și familia și întreaga țară de origine. A fost un personaj pe care l-am îndrăgit și pe care l-am admirat mult. A avut căderile ei, ca orice om, dar m-a inspirat tăria de caracter și voința cu care a mers împotriva curentului.

Hetty Pacoste spune istoria miilor de oameni, răpiți din Africa și aduși în America pentru a fi folosiți ca sclavi. Povestea lui Hetty și a mamei sale este una tristă și înduioșătoare în egală măsură. Condițiile în care erau obligați să trăiască și să muncească sclavii erau inumane, iar pedepsele pe care le primeau pentru cele mai neînsemnate greșeli erau atât de nedrepte. Sclavii dormeau jos pe podea, lângă patul sau la ușa stăpânilor lor, în grajd cu animalele sau în beciuri, mâncau resturile stăpânilor sau nu mâncau deloc dacă erau pedepsiți, erau biciuti sau mai rău pentru orice greșeală minoră. Cu alte cuvinte, erau tratați mai rău decât animalele de care aveau grijă. Sunt câteva fragmente cu adevărat dureroase, care te umplu de revoltă și de neputință. Citind această carte realizezi cât ești de norocos pentru că nu ai fost vreodată nevoit să lupți pentru propria libertate.

 Învață să ai aripi este o poveste minunată despre căutarea propriei identități și a unui scop în viață, despre idealuri și despre cât de departe ești dispus să mergi pentru a le atinge, despre ambiție și tărie de caracter. Este o poveste despre sclavie și despre libertate, despre amintiri țesute pe o cuvertură și păstrate cu sfințenie, despre prietenie și loialitate, despre iubire-iubirea de oameni. Sarah Grimke a fost o feministă și o luptătoare într-un secol în care femeile nu aveau nici un cuvânt de spus despre nimic, fiind complet dominate de bărbați. Și a reușit să schimbe ceva. Ea este unul dintre oamenii care a făcut ca femeile să facă un pas înainte și să devină independente, așa cum sunt astăzi. Tot ea a avut un cuvânt de spus în forțele care s-au pus în mișcare pentru abolirea sclaviei.

Este genul de carte care nu trebuie ratată. O găsiți aici.

Fragmente:

„Nu poate nimeni să scrie într-o carte cât valorezi de fapt.”

„Să rămâi tăcut în fața răului e în sine un rău.”

„Acela era felul în care mama își trăise întreaga viață. Obișnuia să spună, trebuie să îți dai seama de care capăt al acului vrei să fii, cel legat de ață sau cel care străpunge materialul.”

Daca ti-a placut acest articol, te invit sa te abonezi la newsletter si sa intri in comunitatea Momente in viata.

1 Comment

  1. Acestea sunt cărți pe care eu pe citesc cu mult drag. Abia aștept să ajung și eu la ea!

Lasă un răspuns

Citește articolul precedent:
Povestea lui Jun Do, de Adam Johnson

 "Pak Jun Do are un tată autoritar, director al unui orfelinat în Coreea de Nord. Pe măsură ce crește printre...

Închide