O vară în Long Island, de Ann Brashares

DSC_9676

„Ray și Sasha împart un dormitor, se învârt în aceleași cercuri de prieteni, au aceleași surori, dar nu s-au întâlnit niciodată. Cândva, tatăl lui Sasha și mama lui Ray au fost căsătoriți și au avut trei fiice. Dar căsnicia lor s-a destrămat. Acum există două familii noi cu doi copii noi, Sasha și Ray, iar în timpul lunilor de vară, ei împart pe rând o casă de pe plajă. Ajunși deja la vârsta adolescenței, Ray și Sasha sunt tot mai curioși unul în privința celuilalt. Când se întâlnesc într-un final, se anunță o vară plină de romantism și secrete… și o tragedie care le va destrăma sau vindeca familiile pentru totdeauna.”

 O vară în Long Island a fost altfel decât mi-am închipuit-o eu. Nu m-a trimis în vacanță în însorita localitate și nici nu mi-a inspirat în vreun fel liniștea specifică unei veri petrecute la o casă de vacanță de pe plajă. Drama care răzbate dintre paginile cărții mi-a creat o ușoară stare de melancolie, mai apropiată de o zi mohorâtă de noiembrie, cu copaci goi și triști, udați de o ploaie care nu se mai oprește. A fost însă momentul oportun pentru ea.

Familiile sunt…complicate. Marea majoritate în orice caz. În fiecare familie există secrete și securi ale războiului îngropate prin trecut. În fiecare familie există momente importante, de cumpănă, care schimbă totul pentru totdeauna. Dar familia asta a fost de-a dreptul ciudată. În acest roman suntem spectatorii mai multor evenimente, din trecut și din prezent, ale unei familii destrămate, care s-a împărțit în alte două familii. Credeți-mă, la început și mie mi-a fost greu să mă concentrez și să-i țin minte toți membrii. Demult, în trecut, Lila și Robert au fost căsătoriți și au avut împreună trei fete-Emma, Quinn și Mattie. Apoi, în termeni deloc amiabili au luat-o pe drumuri separate și și-au întemeiat fiecare câte o nouă familie. Sasha este rezultatul noului mariaj al lui Robert, iar Ray este fiul Lilei cu noul soț. Pe lângă cele 3 fete prin care Lila și Robert au rămas legați pe vecie, aceștia mai împart pe timpul verii o casă de vacanță. Pe rând, căci cei doi sunt plini de resentimente și nu mai se mai pot suporta absolut deloc.

Deși nu s-au cunoscut niciodată în realitate, Ray și Sasha se cunosc foarte bine. În casa de vacanță pe care o împart cele două familii, cei doi adolescenți împart același dormitor, citesc aceleași cărți, se privesc în aceeași oglindă etc. Sunt ca soarele și luna. Și, la fel ca și soarele cu luna, într-o zi, inevitabil se întâlnesc. Două jumătăți care se completează reciproc, dar care datorită conjuncturii nu pot fi împreună în același loc, în același timp. Până într-o zi. Ziua în care se întâlnesc și care schimbă totul, atât pentru unul, cât și pentru celălalt.

„Alter egoul meu, duplicatul meu, pierderea și câștigul meu (eu voi fi pierderea pentru că tu ești câștigul). Nu suntem niciodată în același loc, în același timp. Ne anulăm reciproc? Poate dovedi cineva că suntem doi? Părți laterale, întuneric și lumină, fată și băiat, yin și yang.
Ce zici de ideea asta: mai degrabă ne completăm decât suntem opuși, prietene. Ca forțe opuse, nu ne anulăm reciproc, ne ridicăm unul pe altul. Dar aș vrea ca măcar o dată să fiu cu tine!”- Sasha

„Paralele sunt drepte, din păcate. Linii care merg împreună pentru totdeauna și nu se întâlnesc niciodată.” – Ray

Departe de a fi o poveste despre adolescenți sau o poveste de dragoste adolescentină este înainte de toate, așa cum spuneam și la început, drama unei familii destrămate. Noi, adulții, facem deseori alegeri greșite. Uneori, consecințele nu sunt grave, le putem face față și mergem mai departe fără însă să învățăm și lecția. Alteori, alegerile greșite creează un lanț de evenimente nefericite, care au urmări devastatoare. Atunci da, învățam lecția. O învățam cu lacrimi amare siroindu-ne pe obraji atunci când e prea târziu pentru a mai schimba ceva. Ne dorim din tot sufletul să ne întoarcem în timp, la noi înșine, și să ne șoptim în ureche să o luăm pe alt drum, să alegem diferit, ori să ne zguduim tare tare până pricepem că ne îndreptăm spre o prăpastie. Dar nu putem face nici una, nici altă. Regretele sunt întotdeauna târzii și inutile. Tragedia este cea care ne determină să re(acționăm). Tragedia este dușul rece, palma peste față care ne trezește și care ne obligă să ne debarasăm de ambiții, de orgolii și de orice resentimente. Tragedia ne face să privim moartea în ochi și să ne agățăm cu orice preț de viață. Să prețuim. Să iubim.

Mi-a plăcut. M-a întristat. Singurul minus pe care i-l dau este pentru două aspecte: primul – stilul narativ e puțin haotic până te obișnuiești cu el. Se sare brusc de la un personaj la altul, de la o situație din prezent la una din trecut și tot așa. M-a derutat de câteva ori. Al doilea aspect negativ este faptul că majoritatea personajelor sunt foarte puțin conturate. Nu există neapărat persoanaje principale și personaje secundare. Nu m-am putut apropia de niciunul în mod special. Cu toate acestea, mi-a plăcut povestea și v-o recomand cu drag.

Mulțumesc editurii Rao pentru că mi-a oferit posibilitatea să o citesc. O găsiți aici.

- Iustina Dinulescu

Alte fragmente:

„Când suntem nefericiți, facem lucruri prostești. Facem alegeri proaste. Căutăm liniște în moduri distrugătoare. Îi rânim pe oamenii pe care îi iubim.”

„De ce persoanele care nu aveau nicio treabă sufereau cel mai mult? La fel cum toate războaiele teribile erau duse și suportate de cei care nu aveau nicio nemulțumire, cei nevinovați îndurau ce era mai rău.”

„Tragediile adevărate nu se întâmplă treptat. Nu te avertizează dinainte, așa cum se întâmplă în cărți sau în filme. Ele nu culminează cu lecții învățate sau cu reechilibrarea registrului moral. Tragediile morale se întâmplă cinci secunde, cinci cuvinte. Ele așteaptă când ești blocat in nenorocitul de tunel Midtown si îți sparg capul. Îți iau ceea ce iubești si nu te lasa cu nimic.”

Daca ti-a placut acest articol, te invit sa te abonezi la newsletter si sa intri in comunitatea Momente in viata.

Lasă un răspuns

Citește articolul precedent:
Sașenka, de Simon Sebag Montefiore

"Iarna lui 1916: Sankt Petersburg. Rusia e în pragul revoluției. În fața Institutului Smolnii pentru Fete din înalta Societate, Sasenka,...

Închide