„De peste o sută şaizeci de ani, impozanta Cavendon Hall este reşedinţa a doua familii ale căror destine s-au întrepătruns inexorabil: aristocraţii Ingham şi slujitorii lor loiali, membrii familiei Swann.
    Charles Ingham, al şaselea conte de Mowbray, locuieşte aici cu soţia lui Felicity şi cu cei şase copii. Lady Daphne, cea mai frumoasă dintre cele patru fiice ale contelui, se pregăteşte să-şi facă debutul în înalta societate, iar acest eveniment captează atenţia întregii familii. Însă cineva şi-a pus în gând să distrugă totul ‒ şi a ales cel mai crud mod cu putinţă. Consecinţele pot fi dezastruoase atât pentru viaţa şi reputaţia frumoasei tinere, cât şi pentru întreaga familie şi pentru numele de Ingham. Reîntoarcerea lui Hugo Ingham Stanton, vărul primar al contelui, alungat de la Cavendon Hall cu şaisprezece ani în urmă de către propria mamă, va fi pentru Lady Daphne nu numai o salvare providenţială, ci şi găsirea unei iubiri pentru o viaţă.
    Sub ameninţarea Primului Razboi Mondial, familiile Ingham şi Swann vor fi supuse unor încercări pe care nu le-ar fi crezut niciodată posibile – loialităţi vor fi puse sub semnul întrebării, secrete vor fi dezvăluite şi iubiri vor fi trădate. În acele vremuri pline de incertitudini, un singur lucru este sigur: pentru cele două familii, viaţa nu va mai fi niciodată la fel.”

Târziu, chiar foarte târziu pentru bunăstarea mea emoţională am învăţat să interpretez corect tăcerea sau absenţa oamenilor şi am învăţat deasemenea să le practic. Mare parte din viaţa mea am fost dependentă de prezenţa oamenilor în viaţa mea, dar cu timpul am reuşit să-mi câştig independenţa emoţională. Asta m-a costat multe lacrimi plânse şi neplânse de dezamăgire. M-am consumat o vreme, fiind furioasă şi simţindu-mă nedreptăţită. Astăzi nu mă mai simt aşa. Astăzi merg mai departe cu mai multă uşurinţă şi nu mai sunt dispusă să accept de la nimeni resturi de prietenie, de atenţie ori de apreciere.

„Tata iubea faptul că liliacul înflorește doar după o iarnă grea. […] E un miracol că toată această frumusețe iese la lumină după atâtea greutăți.”

” Newyorkeza Caroline Ferriday este ocupată până peste cap cu postul de la consulatul francez și cu o nouă iubire la orizont. Dar lumea ei se schimbă dramatic atunci când armata lui Hitler invadează Polonia în septembrie 1939 vizând cucerirea Franței.
Peste ocean, Kasia Kuzmerick, o adolescentă poloneză, simte cum viața lipsită de griji pe care o duce e pe cale să se sfârșească pe măsură ce e tot mai ocupată cu rolul ei de curier pentru mișcarea de rezistență. Într-o atmosferă tensionată de supraveghere și suspiciune, un pas greșit poate avea consecințe grave.
Pentru tânăra și ambițioasa doctoriță germană Herta Oberheuser, un anunț de angajare ca medic guvernamental pare biletul de evadare dintr-o viață pustie și șansa nesperată de a-și practica profesia. Însă ea se trezește prinsă ca într-o capcană pe un tărâm plin de secrete și dominat de bărbați.
Destinele acestor trei femei se intersectează după ce Kasia este trimisă la Ravensbruck, faimosul lagăr de concentrare nazist pentru femei. Vor reuși Caroline și Kasia să le facă dreptate acelora pe care istoria i-a uitat?”

„O mamă singură. O familie haotică. Un străin chipeş. O poveste de dragoste neaşteptată. Cu două slujbe şi doi copii, Jess Thomas se străduieşte să facă totul cât mai bine în fiecare zi. Dar e greu fără nici un ajutor. Mai ales că uneori îşi asumă riscuri prea mari din nevoia de a-şi îndeplini cât mai bine rolul de mamă… Tanzie, fiica lui Jess, deosebit de inteligentă, este pasionată de matematică, dar, lipsită de orice fel de susţinere, nu va avea ocazia să atingă succesul. Iar Nicky, fiul vitreg al lui Jess, un adolescent inadaptat, nu poate face faţă singur provocărilor dificile cu care se confruntă neîncetat la şcoală şi în cartier. Uneori, Jess simte că totul se năruie în jurul ei… Însă în viaţa lor apare Ed Nicholls, un bărbat a cărui existenţă este un adevarat haos şi care fuge de un viitor absolut incert. Dar Ed are la dispoziţie tot timpul din lume. Ştie cum e să fii singur. Şi vrea să ajute… Un bărbat şi o femeie este o poveste captivantă, originală despre doua suflete rătăcite, care se întâlnesc în cele mai insolite circumstanţe.”

Ştiam eu că nu o să mă dezamăgească Jojo Moyes. Ştiam.

„La Riverton, în 1924, un garden party reuneşte crema societăţii tinere. În vreme ce muzica de dans însuflețește spiritele, explozia unui glonţ răsună în noapte: poetul Robbie Hunter îşi pune capăt zilelor, iar drama lui va schimba pentru totdeauna viaţa familiei Hartford. Până şi Grace, menajera, părăseşte domeniul de la Riverton, încercând să tragă cortina peste tragica întâmplare. Dar trecutul reînvie dupa şaptezeci şi cinci de ani, când o tânără regizoare reia filmul evenimentelor. Grace, singurul martor în viaţă al acelei epoci apuse, încearcă să refacă din frânturi de amintiri viaţa din casa de la Riverton. În faţa ochilor ni se dezvăluie o lume aparte: ne plimbăm prin saloanele vechii aristocraţii engleze interbelice, luăm parte la bucuriile, dramele şi pasiunile ei, și aflam secretele rămase atâta vreme nemărturisite. O veritabilă saga de familie împletită din poveşti tulburătoare şi o meditaţie profundă asupra destinului uman.”

Tipic pentru mine, iată că bifez întreaga colecţie a lui Kate Morton nu cu ultima ei carte, ci cu prima! Oh, şi ce aventură fascinantă!

„Nel Abbott este moartă. E ultima dintr-un lung şir de femei înghiţite de apele întunecate ale râului. Sora ei, Jules, e măcinată de regretul că i-a ignorat strigătul de ajutor şi are certitudinea că Nel nu s-a sinucis. Fereşte-te de apele liniştite. Nu ştii niciodată ce ascund.”

Ok, ştim cu toţii că în genul ăsta de cărţi vinovatul e persoana la care te aştepţi cel mai puţin. Dar totuşi…totuşi! La deznodământul ăsta chiar că nu mă aşteptam!

„Tânăra Gwendolyn Hooper ajunge în exoticul Ceylon, nerăbdătoare să înceapă o viaţă nouă ca soţie. O întâmpină însă un soţ distant, secretos şi întotdeauna ocupat. Explorând singură plantaţia de ceai, Gwendolyn descoperă uşi încuiate, rochii vechi şi alte semne ale unui trecut necunoscut. Când trebuie să aducă pe lume un copil, trebuie şi să-i dezvăluie lui Laurence adevărul.”

Pe măsură ce înaintam cu lectura m-am tot întrebat cine naiba a gândit descrierea cărţii. Te induce în eroare şi denaturează adevăratele fapte. Gwen nu descoperă rochii vechi, descoperă un cufăr cu hăinuţe de bebeluş, iar până să nască nici măcar nu avea vreun „adevăr” de mărturisit. Nu de alta, dar mă oftică lucrurile care nu sunt făcute ca lumea până la capăt. Mi-a plăcut mult povestea, nu zic nu, dar descrirea nu-i face cinste. Mă gândeam la cu totul altceva…