Propun sa uitam si sa iubim!

Cred ca cel mai groznic sentiment e sa te simti folosit, apoi inlocuit. Sa stii ca la un moment dat ai reprezentat totul pentru cineva, apoi ai ramas singur printre toti oamenii din jurul tau.
Si atunci ajungi sa te indoiesti si de tine si de altii. Nu mai poti avea incredere si simti mereu ca ai un deja-vu. Nu mai poti lasa oamenii sa intre in viata ta cu aceeasi usurinta. Ti-e teama. Pui mereu in balanta tot ce auzi, tot ce vezi. Si te simti vinovat. Vinovat ca omul de langa tine poate merita intr-adevar o sansa, dar din cauza nesigurantei nu faci decat sa-l alungi si sa-l ranesti. 

Ce e de facut? Sa lasi timpul sa vindece complet toate ranile? Dar daca dureaza prea mult? Daca pana trece de tot neimplinirea, neincrederea, dezamagirea, teama ajungem sa pierdem si alti oameni? Oameni care merita. Oameni care ne iubesc si vor sa ne fie alaturi?

Propun sa lasam toate astea in bratele trecutului.
Propun sa pretuim oamenii pe care ii avem langa noi, nu sa-i alungam pentru ca nu am reusit sa lasam ceva in urma. Propun sa uitam si sa iubim, sa zambim si sa avem incredere.
Propun sa fim mai increzatori si mai puternici.
Propun sa facem din „azi” sau din „maine” cea mai frumoasa zi!

Iustina T. ©

Daca ti-a placut acest articol, te invit sa te abonezi la newsletter si sa intri in comunitatea Momente in viata.

1 Comment

  1. mi-a placut mult acest articol draga mea; foarte frumos si adevarat <3

Lasă un răspuns

Citește articolul precedent:
Dacă Dumnezeu mi-ar oferi încă o bucată de viată…

Dacă, pentru o clipă Dumnezeu ar uita că nu sunt decât o paiată de cârpă si mi-ar oferi o bucată...

Închide