Să fii mulțumit cu ceea ce ai sau să vrei mai mult?!

large (8)

Evident că oamenii sunt împărțiți în două tabere mari, iar pe lângă ei mai sunt și cei câțiva care încă nu s-au decis în care dintre ele se află, oscilând mereu între „da” și „parcă”, între „da” și „da, dar…”.
Ca să fiu sinceră, cu mine și cu voi, nu știu în care tabără e mai bine. Unii spun că a fi mulțumit cu ceea ce ai înseamnă fericire. Și au dreptate. Alții spun că e întotdeauna loc de mai bine și că în viață trebuie să îți depășești limitele. Și cred că și ei au dreptate.

Pentru că suntem mereu nemulțumiți nu reușim să ne găsim liniștea. Tânjim mereu după acel ceva care întotdeauna ne va lipsi, pentru că, fie că recunoaștem public sau nu, niciodată nu vom avea chiar tot ce ne dorim, indiferent câte sacrificii vom face de-a lungul timpului.
Câți dintre cei care au bani, bani mulți, bani pe care îi cheltui cu nemiluita și a căror lipsă nu se simte pot spune că sunt cu adevărat fericiți, împliniți sufletește?
Câți dintre cei care au muncit pentru o carieră de succes într-un anume domeniu afirmă cu tărie că au și o familie în adevăratul sens al cuvântului. Familia înseamnă timp petrecut împreună. Și cariera înseamnă timp, mult timp petrecut în afara căminului. Una dintre cele două va fi întotdeauna pusă pe locul doi. Deci nu le vei putea situa niciodată pe amândouă pe același loc. Cei care spun că o fac mint și se mint.

Adevărul este că suntem greu de mulțumit. Și extrem de lacomi.
Am putea fi fericiți cu puțin, dar noi vom vrea mereu mai mult…

© Iustina Ţalea

Daca ti-a placut acest articol, te invit sa te abonezi la newsletter si sa intri in comunitatea Momente in viata.

10 Comments

  1. In viata nu le poti avea pe toate asta stiu sigur!Dar mai bine sa ne multumim cu putin decat sa fim lacomi!

  2. Frumos si foarte adevarat acest articol. Chiar imbina ceea ce se intampla in viata noastra si a celor din jurul nostru.

  3. Nu toti suntem lacomi, nu toti suntem la fel.
    Insa toti vrem sa ne fie bine, iar binele nu e sinonim cu lacomia.

  4. Cu siguranta ca exisat mai multe tabere. Cei care vad lumea cu cei doi ochi fizici si o alta , mai restrinsa si diferita care vede si cu al 3 lea ochi. Nu e o gluma si probabil intuiesti la ce ma refer. E normal sa apara diferente de perceptie a realitatii…Imi spunea un prieten ca „realitatea nu are a face cu imaginatia omului” Realitatea nevazuta fizic…te las pe tine sa tragi concluzii . Ne limitam la un spatiu restrins , vbim de o planeta Terra din multitudinea care exista in galaxie si la scara Universului suntem ca un fir de nisip…

  5. foaete bine zis Mihai :)

  6. Dar de ce alegem extremele? De ce : ori cariera, ori familie?
    Totul sau nimic.
    Nu ar fi bine sa combinam totul intr-un oarecare echilibru?
    Pana la urama conteaza implinirea sufletesca, nu cea materiala.

    • Pana acum nu am vazut pe nimeni care sa fi gasit reteta succesului in privinta asta. Adica balanta se inclina intotdeauna mai mult la una dintre extreme… :(

  7. Scuze, corect : urma

  8. daca nu ar fi fost cei nemultumiti care sa vrea sa depaseasca orice limita nu am fi ajuns sa avem toate informatiil ein domeniul stiintei si al medicinei, dar nu numai….sa ai asteptari mai mari de la tine si de la societate in general nu cred ca face rau. Dupa parerea mea ne-am cam lenevit, nu mai gandim cu creierul nostru, doar asteptam sa ni se dea fara sa facem mai mult..

  9. Inainte sa fi multumit de ceea ce ai, trebuie sa sti exact ceea ce ai si ceea ce nu ai. Cand confunzi ceea ce ai cu ceea ce nu ai, dar crezi ca ai.. traiesti constant sentimentul de insatisfactie si nemultumire.
    Iar ca sa vrei mai mult …trebuie sa fi recunoaccator pana la dumnezo de tot cea ce ai si impacat cu tot cea ce nu ai si ff posibil sa nu ai in veci dar sa aiba altii.
    Tot ceea ce ne vine mai mult in viata isi are germenii din cat de bine avem grija cu putinul care ni-l percepem (in interior) si cum il gestionam (in exterior)

Lasă un răspuns