Și toate dor…

S-au adunat lacrimi neplânse,
și s-a adunat neputință,
și s-a adunat durere,
și s-a adunat dor.

S-au adunat lacrimi neplânse,
și s-a adunat zbucium,
și s-a adunat gol,
și s-a adunat dor.

S-au adunat lacrimi neplânse.
Și cine să mi le plângă?
Cine să le simtă udând obrazul?
Cine să le șteargă?

S-a adunat dor.
Și toate dor.

© Iustina Ţalea