Silver Bay, de Jojo Moyes

28958737_1857469517618111_6901488122785872296_n

„Liza McCullen incearca sa fuga de trecutul ei, dar nu izbuteste sa-l uite. Si totusi plajele pustii si comunitatea strans unita din Silver Bay ii ofera libertatea si siguranta pe care si le doreste – daca nu pentru ea insasi, macar pentru fiica sa, Hannah. Totul pana cand Mike Dormer vine ca oaspete in hotelul matusii sale, iar linistea micii localitati este spulberata.”

 ” Dacă privești marea îndelung, cu toate toanele și furiile ei, cu frumusețea și sălbăticia ei, îți vă dărui toate poveștile din lume-de dragoste și primejdie, și despre bucuriile și tristețile pe care ți le aruncă viața în plasă. Și, cu toate că uneori nu mâna ta este cea care învârte de timonă și ție nu îți rămâne altceva de făcut decât să mergi înainte cu încredere, totul se sfârșește cu bine.”  

Vreți să vă spun cum a fost Silver Bay pentru mine? A fost ca o zi de concediu. M-am mutat complet acolo, cu sufletul și cu mintea, în acel golfuleț liniștit, unde oamenii și natura conviețuiesc într-un echilibru aproape perfect, am auzit pescăruși și albatroși și cântecul balenelor, am simțit mirosul de sare și de nisip ud. Jojo Moyes stăpânește foarte bine artă descrierii, iar poveștile ei devin reale și personale. Te regăsești în personaje și în poveștile lor de viață, în deciziile și în greșelile lor.

În Silver Bay, viața oamenilor era una simplă și tihnită. În acea comunitate restrânsă și unită oamenii își umpleau timpul cu pescuitul, cu plimbările în larg cu turiștii și cu observarea balenelor. Liza a ajuns în Silver Bay pentru a fugi de trecut și pentru a începe o viață nouă, într-un mediu în care consideră că o poate ocroti pe fiica sa, Hannah. Însă durerea pierderii unui copil nu se diminuează odată cu trecerea timpului, disperarea și pustiul din sufletul unei mame nu dispar niciodată. Veți afla destul de repede „secretul” Lizei, așa că nu are rost să ocolesc tema aceasta, căci mie personal mi s-a părut a fi chiar tema centrală a romanului, în jurul căreia s-a construit restul poveștii. Ba mai mult, a fost făcută și o analogie între comportamentul unei mame umane care și-a pierdut copilul și cel al unei mame balene în momentul în care își pierde puiul. Este sfâșietor. Ca mamă, am fost profund afectată de subiect și am înțeles pe deplin alegerile Lizei și răceala ei. Deși au fost momente când am judecat-o pentru asprimea cu care o ținea din scurt pe Hannah, m-am pus în pielea ei și am încetat să o mai judec.

Apariția lui Mike în viața Lizei schimbă însă complet datele problemei. Ea era obișnuită cu singurătatea și cu stilul său de viață auster. Se dedicase studiului balenelor și protejării lor, iar ideea unui bărbat în viața ei era scoasă cu totul din calcul. Mike, pe de altă parte, vine în Silver Bay ca un om de afaceri, arogant și superficial și pleacă din Silver Bay ca un bărbat îndrăgostit de mare, de balene și de…Liza. Povestea lor de dragoste nu este una neobișnuită. Este chiar întru totul previzibilă, însă asta nu o face mai puțin frumoasă sau mai puțin intensă. Dragostea, chiar și atunci când e siroposa sau previzibilă te emoționează, te face să zâmbești înțelegător în colțul gurii. În definitiv, poveștile de genul acesta sunt acele povești care îți dau încredere că oricât de imposibil ți s-ar părea la un moment dat că o să găsești „persoana potrivită” ea tot va apărea în viața ta la un moment dat. La momentul potrivit.

Mi-a plăcut mult romanul, deși acțiunea e destul de statică și se desfășoară un picuț cam lent în prima parte. Este spusă din perspectiva mai multor personaje, iar în acest caz este și un plus, dar și un minus. Silver Bay este o poveste emoționantă despre mame și fiice, este un pic despre balene și mediul lor natural, un pic despre mare și imprevizibilitatea ei și un pic despre curajul de a-ți acorda o a două șansă. Este o poveste cu și despre iubire, despre a iubi pentru prima oară și a iubi din nou.

Recomand cu drag! Romanul poate fi găsit aici sau aici.

This Post Has One Comment

  1. Adriana Ivan

    Pare exact pe gurul meu. O voi comanda.

Lasă un răspuns