Amintiri din copilărie
Nu știu de ce, azi de dimineață, primul gând m-a dus la țară, la nucul din fața porții de la bunica. Un nuc bătrân, care e acolo de când mă știu. Crengile lui m-au legănat când eram copil, mi-au ținut de umbră și de răcoare în vacanțele de vară, m-au pitulat atunci când mă jucăm de-a v-ați ascunselea, mi-au simțit emoțiile primului sărut, mi-au ascultat planurile și visele de atunci, de copil. (mai mult…)