E toamnă. E frig. E frumos.

Sunt friguroasă, dar îmi place să port veșminte subțiri. Sunt puternică, dar îmi place să fiu alintată. Sunt femeie, dar mă tratez, luându-mă la trântă cu decizii bărbătești.
Trăiesc de-o viață balasandu-mă între decizii contrare, mă învârt într-un univers de contraste. Aleg mult și culeg prost. Tânjesc să învăț regulile comparației sănătoase, dar nu izbutesc să diferențiez binele de mai bine, răul de mai puțin rău. În vreme ce alții trăiesc în păƒrul vieții, eu merg, îndârjit, în răƒspăr.
Cumpăr haine fără să-mi pot motiva prea bine alegerile și mi s-a întâmplat nu o dată să ajung acasă și să constat că n-aș putea îmbrăca niciodată ce-am scos din punga de la mall. (mai mult…)

Continue Reading E toamnă. E frig. E frumos.

[…]

Pentru că în seara aceea îndrăgostită, am priceput că degeaba de-o viață întreagă încerc să ies din mulțime. Mă încordez să rup rândurile, să sfâșii chingile, să încalc obiceiurile. Să…

Continue Reading […]

"Mă balansez între gânduri contrare. Vreau să-ți cer totul sau nu vreau nimic. Dragostea noastră e cel mai important lucru de pe pământ și, orice am face, orice decizie am…

Continue Reading

Și totuși…

"Și totuși există sâmbete molcome și există duminici ospitaliere. Există ceasuri în care avem dreptul să ne refugiem în propriul nostru zâmbet. Există drumuri tivite de maci superbi, care duc…

Continue Reading Și totuși…

„Dragul meu, iubitul meu…”

„Am fost tentată de multe ori să-ți scriu. În nopți bântuite de lună și dor, mi-au curs prin minte scrisori lungi, cuvinte de dragoste, fraze disperate. Te-am iubit cumplit, te-am iubit cu fiecare secundă, cu fiecare vis, cu fiecare gură de aer. Ce păcat că neîncrederea ta, ezitările tale, jumătățile tale de măsură, (dar și gelozia mea nebună, iubirea mea deșănțată și mereu dezamăgită) au surpat în mine orice dorință de a mai aștepta!
Sfârșitul a venit încet, dar irevocabil. Iubirea mea s-a prăbușit de sute de ori, dar am avut puterea, ai avut îndemânarea să n-o lași să moară. Acum chiar s-a sfârșit.
M-ai rănit de atâtea ori, încât inima mea e o rană, o durere palpitândă. Nu te mai vreau. Nu te mai aștept. Nu te mai iubesc. (mai mult…)

Continue Reading „Dragul meu, iubitul meu…”

Prea tânără

Au trecut anii, s-au risipit iubiri. Uneori am vrut să alung și amintirile frumoase, în speranța nebună că voi putea șterge odată cu ele și cicatricele despărțirilor niciodată înțelese, nicicând…

Continue Reading Prea tânără

„Nu avem rabdare”

Nu avem rabdare sa asteptam dragostea. Crestem cu setea nebuna de a ne indragosti. Ne visam mirese inca de cand rasfoim primele carti de povesti, in care nu exista nici un final fara nunta mare si fara „si-au trait fericiti pana la adanci batranete”. Si-apoi ne indragostim orbeste, din dor nebun de dragoste, chiar daca uneori alegem la intamplare omul langa  care sa ramanem.  (mai mult…)

Continue Reading „Nu avem rabdare”

"Eu mi-am dorit dintotdeauna o iubire mare, in care sa fim un singur trup, acelasi suflet. Sa ne simtim ca ne atingem inimile atunci cand ne privim in ochi, si…

Continue Reading