Pământ american, de Jeanine Cummins

„Lydia Quixano Pérez locuiește în orașul mexican Acapulco și este proprietara unei mici librării. Are un fiu în vârstă de opt ani, Luca, lumina ochilor ei, și un soț minunat, jurnalist de profesie. Și cu toate că realitatea dură a cartelurilor începe să-și facă simțită prezența, viața Lydiei este, în principiu, una destul de confortabilă.
Desi știe că se vor vinde mai greu, Lydia aduce în librărie și o parte dintre cărțile ei favorite. Iar într-o bună zi, un bărbat intră în magazin și alege câteva cărți, printre care și două dintre preferatele ei. Javier este un erudit și un bărbat fermecător. Și, ceea ce Lydia nu știe, este liderul celui mai nou cartel al drogurilor din oraș. După ce soțul ei publică un articol în care vorbește fară ocolișuri despre proaspătul jefe, viața întregii familii se va schimba radical. Obligată să fugă din oraș în urma asasinării soțului și a rudelor sale, Lydia pleacă împreună cu fiul ei cu faimosul tren La Bestia spre nord, către Statele Unite, acolo unde Javier nu-i poate găsi.”

Am început să citesc Pământ american săptămâna trecută, cam pe atunci când nebunia cu virusul a început să ia amploare și în țara noastră. Atunci nu mi-am dat seama, dar acum după ce am terminat de citit și privesc povestea ca pe un tot unitar pot găsi câteva similarități, deși subiectul în sine nu are nicio legătură cu asta. În carte, Lydia și fiul său Luca, de 8 ani scapă de o răzbunare a unui cartel de droguri care îi măcelărește 16 membri ai familiei prezenți la aniversarea de cinsprezece ani a nepoatei sale. Într-o clipă, lumea Lydiei, așa cum o știa ea și pe care o lua drept garantată dispare pur și simplu. Nu are timp să-și plângă morții sau să-i îngroape. Ca să supraviețuiasca pune strictul necesar într-un rucsac, își ia fiul și fuge spre Nord, adică spre SUA.

Asta și nu numai, m-a făcut să mă gândesc la noi și la situația actuală prin care trecem. Fie că suntem obligați de circumstanțe să ne izolăm sau să fugim, un lucru e cert – viața, așa cum o știm se schimbă brusc. Reperele la care ne raportam se modifică, rutina se schimbă și ea și devine parcă și mai apăsătoare. Apare frica, apoi panica și paranoia. Ne schimbăm și noi, nu mai putem rămâne aceeași oameni de dinaintea dezastrului. Asta se întâmplă și cu Lydia. Pornește într-o călătorie extrem de periculoasă, în care atât ea cât și fiul ei își pot pierde viața într-o mulțime de feluri și singurul mod în care reușește să depășească obstacol după obstacol este să acționeze ghidată de instinct și nu de conștiință. Căci atunci când frica este cea care îți guvernează gândurile e mai bine să nu te gândești prea mult atunci când ești pus în situații limită. „Nu gândi” e mantra Lydiei. Și gandindu-ma că sunt Lydia sunt convinsă că aș fi procedat la fel.

Asta și nu numai, m-a făcut să mă gândesc la noi și la situația actuală prin care trecem. Fie că suntem obligați de circumstanțe să ne izolăm sau să fugim, un lucru e cert – viața, așa cum o știm se schimbă brusc. Reperele la care ne raportam se modifică, rutina se schimbă și ea și devine parcă și mai apăsătoare. Apare frica, apoi panica și paranoia. Ne schimbăm și noi, nu mai putem rămâne aceeași oameni de dinaintea dezastrului. Asta se întâmplă și cu Lydia. Pornește într-o călătorie extrem de periculoasă, în care atât ea cât și fiul ei își pot pierde viața într-o mulțime de feluri și singurul mod în care reușește să depășească obstacol după obstacol este să acționeze ghidată de instinct și nu de conștiință. Căci atunci când frica este cea care îți guvernează gândurile e mai bine să nu te gândești prea mult atunci când ești pus în situații limită. „Nu gândi” e mantra Lydiei. Și gandindu-ma că sunt Lydia sunt convinsă că aș fi procedat la fel.

Drumul pe care apucă cei doi protagoniști este unul foarte lung, plin de situații de criză și de oameni periculoși și cruzi, dar și de frânturi neașteptate de bunătate, care le alimentează speranța și credința că vor izbuti să scape. Lor li se alătură și alte personaje, diferite tipologii de oameni, pe care autoarea le-a inserat cu măiestrie în contextul principal. Personaje precum surorile Soledad și Rebeca. Drumul celor două din Honduras până în SUA pare a fi o călătorie până în Iad și înapoi, o buclă în care pare că nimic bun nu le așteaptă și că viața pare să le nedreptățească mereu într-un fel sau altul. Dar ele sunt niște supraviețuitoare, niște luptătoare aprige, care m-au uimit și m-au emoționat capitol după capitol. Știu că sunt personaje fictive, la fel ca și restul, dar mai știu și că viețile lor și situațiile prin care trec în fuga lor spre libertate sunt inspirate din poveștile pe care autoarea le-a strâns pe vremea când se documenta pentru carte. Așadar, cu gândul ăsta în minte nu pot decât să strâng din dinți și din ochi ca să-mi opresc imaginația.

Pământ american este o poveste despre migranți, despre oameni dezrădăcinați, despre oamenii care lasă totul în urmă fără să privească înapoi, dar privind mereu peste umăr, oamenii care fug pentru viața lor sau pentru o viață mai bună. Oamenii care mânați de frică își pun în pericol viețile în alte moduri doar pentru a mai apuca încă o zi și încă una. Oamenii care își pun toate speranțele în alți oameni că îi vor ajuta sau că cel puțin nu îi vor opri din drum.

Mi-a rămas în minte următoarea sintagmă, pe care autoarea a menționat-o în nota sa finală și care se găsește scrisă și pe gardurile cu sârmă ghimpată de la frontiere Mexicului cu SUA – TAMBIEN DE ESTE LADO HAY SUENOS (Și aici, de partea asta, sunt vise…)
Pentru că da, și migranții sunt oameni. Și ei au visuri. Și ei vor să trăiască în pace!

Rating Goodreads – 5/5 ⭐
Iustina Dinulescu

Fetița din scrisoare, de Emily Gunnis

„Anul 1956. Atunci când Ivy Jenkins rămâne însărcinată, este trimisă în dizgrație la St Margaret, o casă întunecată, înfiorătoare pentru mamele necăsătorite. Copilul ei este adoptat împotriva voinței sale, iar Ivy nu va pleca niciodată din casa groazei.
Anul 2017. Samantha Harper este o jurnalistă a cărei carieră se află în impas. Când îi cade în mână o scrisoare din trecut, conținutul o șochează și o tulbură. Scrisoarea este de la o mamă tânără, care imploră să fie salvată de la St Margaret, înainte de a fi prea târziu.

Sam investighează tragica poveste, ca jurnalistă, dar și prin prisma misterioaselor legături personale pe care le intuiește, și descoperă o mulțime de morți inexplicabile care înconjoară femeia și copilul ei. Sub presiunea iminentei demolări a așezământului St Margaret, Sam are doar două zile pentru a pune în ordine și a completa un puzzle vechi de șaizeci de ani înainte ca adevărul, care se află tulburător de aproape de casă, să se piardă pentru totdeauna…” Continuă să citești Fetița din scrisoare, de Emily Gunnis

Necunoscuta din Tanger, de Christine Mangan

60187726_383117992546033_4746528281916866560_n

„Tanger, 1956. Ultima persoană pe care Alice Shipley s-ar fi așteptat să o vadă de la sosirea în oraș cu noul ei soț este Lucy Mason. După accidentul petrecut la Colegiul Bennington, cele două prietene – cândva colege de cameră nedespărțite – nu au mai vorbit vreme de peste un an. Dar iat-o pe Lucy, încercând să îndrepte lucrurile și să se întoarcă la vechile lor obiceiuri. Poate că Alice ar trebui să fie fericită. Ea nu s-a adaptat la viața din Maroc, prea temătoare ca să se aventureze în cartierele agitate ale Tangerului și în căldură opresivă. Lucy – întotdeauna neînfricată și independentă – o ajută pe Alice să iasă din apartament și să exploreze orașul.
Curând însă, un sentiment familiar începe să pună stăpânire pe Alice – se simte supravegheată și manipulată de Lucy la fiecare pas. După ce soțul ei, John, dispare, Alice începe să pună la îndoială tot ce o înconjoară: relația cu prietena sa enigmatică, decizia de a veni la Tanger și propria sănătate mintală…” Continuă să citești Necunoscuta din Tanger, de Christine Mangan

Prin ochii ei, de Sarah Pinborough

56334664_376853009566736_581333448535310336_n

 „Louise este o mamă singură, secretară, prinsă în rutina de zi cu zi. Într-una din rarele ei seri în oraș, întâlnește un bărbat într-un bar și imediat ies scântei. Deși pleacă după ce se sărută, e încântată că în cele din urmă a creat o legătură cu cineva. Când ajunge la serviciu luni, Louise îl întâlnește pe noul ei șef, David. Bărbatul de la bar. Bărbatul căsătorit de la bar… care îi spune că sărutul a fost o greșeală teribilă, dar care încă nu-și poate lua ochii de la ea. Apoi Louise se ciocnește de Adele, care este nouă în oraș și are nevoie de o prietenă. Dar se întâmplă că tocmai ea să fie căsătorită cu David. Iar dacă vă închipuiți că știți cum se va sfârși această poveste, mai gândiți-vă, pentru că Prin ochii ei nu seamănă cu nici o altă carte pe care ați citit-o până acum. David și Adele par să formeze cuplul perfect. Și atunci de ce este David atât de obsedat de control? Și de ce este Adele atât de speriată? Pe măsură ce Louise este atrasă în relația cu David și Adele, ea ajunge să-și pună tot mai multe întrebări și să găsească tot mai puține răspunsuri. Singurul lucru clar e faptul că ceva în acest mariaj este complet în neregulă. Dar Louise nu poate ghici amploarea problemei – și cât de departe poate merge cineva ca să-și protejeze secretele căsniciei.”  Continuă să citești Prin ochii ei, de Sarah Pinborough

Pacienta tăcută, de Alex Michaelides

 

55504321_2113806122068695_2537703709131931648_n

„Viața Aliciei Berenson este aparent perfectă. Pictoriță renumită căsătorită cu un fotograf de modă, ea trăiește într-o casă superbă, cu vedere spre parc, într-una dintre zonele cele mai dorite din Londra. Într-o seară, soțul ei Gabriel se întoarce acasă târziu de la o ședință foto, iar Alicia îl împușcă de cinci ori în față și apoi rămâne tăcută mai mulți ani.
Refuzul Aliciei de a vorbi sau de a da orice fel de explicații transformă o tragedie domestică în ceva mult mai teribil, un mister care captează imaginația publică și o face pe Alicia celebră. Prețul tablourilor sale crește astronomic, iar ea, pacientă tăcută, este ascunsă de tabloide și de lumină reflectoarelor la The Grove, un spital psihiatric de maximă securitate din nordul Londrei.
Theo Faber este un psihoterapeut care a așteptat multă vreme oportunitatea de a lucra cu Alicia. Hotărârea lui de a o face să vorbească și să dezvăluie misterul motivului pentru care și-a împușcat soțul îl poartă pe un drum plin de primejdii-o căutare a adevărului care amenință să-l distrugă…

Pacienta tăcută este un thriller psihologic șocant despre un act de violență extrem al unei femei împotriva soțului ei și despre un terapeut obsedat de descoperirea motivului din spatele acestui act…” Continuă să citești Pacienta tăcută, de Alex Michaelides

Copilul, de Fiona Barton

32682516_1936349893063406_6331843252521533440_n

„O casă veche este demolată într-o zonă a Londrei ce urmează să fie modernizată… și un muncitor descoperă scheletul unui copil, îngropat cu mulți ani în urmă. Pentru jurnalista Kate Waters, este o poveste care merită atenție. Ea scrie câteva rânduri pentru ziarul la care lucrează, dar în lipsă de răspunsuri, poate doar să pună o întrebare: ale cui sunt rămășițele găsite pe șantier?
Pe măsură ce investighează, Kate descoperă legături cu o infracțiune care a zguduit orașul cu mai multe decenii în urmă: un copil a fost furat din maternitatea unui spital și nu a fost găsit niciodată. Părinții fetiței au fost devastați de pierderea suferită. Dar povestea nu se oprește aici, iar Kate este atrasă în trecutul oamenilor care au trăit odinioară în cartier. Curând, ea află o serie de secrete neașteptate din viețile a trei femei și este sfâșiată între ceea ce poate și ceea ce nu poate dezvălui…” Continuă să citești Copilul, de Fiona Barton

Arhitectul parizian, de Charles Belfoure

arhitectul

„Paris, 1942. Tânărul și talentatul arhitect Lucien Bernard acceptă o comandă care îi poate aduce o mare sumă de bani, dar care riscă să-l trimită la moarte. Misiunea lui este să proiecteze o ascunzătoare pentru un evreu bogat, un spațiu atât de puțin vizibil, încât nici chiar cel mai hotărât ofițer german să nu-l găsească. Lucien are mare nevoie de bani, iar posibilitatea de a-i păcăli pe naziștii care au ocupat Parisul, orașul său iubit, este o provocare căreia nu-i poate rezista. Dar, atunci când o familie de evrei dintr-una dintre ascunzătorile sale sfârșește tragic, problema creării acestora devine o chestiune personală.
Arhitectul parizian ne invită să reflectăm la ceea ce ne datorăm unii altora și la cât de departe suntem dispuși să mergem pentru a face ceea ce e corect.” Continuă să citești Arhitectul parizian, de Charles Belfoure

Cei care merită să moară, de Peter Swanson

_0f78eef2745d252403eb1a2d05f8e23766621ea2bea36c78e5_pimgpsh_fullsize_distr

„Într-un zbor de noapte de la Londra la Boston, Ted Severson o întâlnește pe fascinanta Lily Kintner. La un pahar, cei doi, străini până atunci, încep un joc al adevărului, dezvăluindu-și unul altuia detalii foarte intime.
Ted povestește despre căsnicia lui ratată și despre cum e convins că soția sa, Miranda, îl înșală. Se pare că au fost nepotriviți din start: el e un om de afaceri bogat, ea, un spirit artistic liber – contrast care le-a aprins cândva pasiunea, dar care a devenit acum un clișeu. Jocul capătă însă o notă mai sumbră atunci când Ted afirmă, mai în glumă, mai în serios, că ar fi în stare s-o ucidă pe Miranda pentru purtările ei.
Fără a sta pe gânduri, Lily îi propune să-l ajute. La urma urmei, unii oameni – de pildă, o soție mincinoasă și infidelă – merită să moara…
La Boston, legătura perversă dintre conspiratori se adâncește pe măsură ce pun la cale moartea Mirandei. Dar trecutul lui Lily ascunde un secret pe care ea nu i l-a dezvăluit lui Ted: experiența în arta crimei, dobândită de timpuriu în viață. Brusc, cei doi se trezesc implicați într-un joc de-a șoarecele și pisica din care nu poate supraviețui decât unul… cu un detectiv isteț și foarte hotărât pe urmele lor.” Continuă să citești Cei care merită să moară, de Peter Swanson

Fata dinainte, de J.P. Delaney

fata

„Vă rog să faceți o listă cu toate bunurile pe care le considerați esențiale pentru viața dumneavoastră. Cererea pare ciudată, chiar indiscretă, iar pentru cele două femei care răspund, consecințele sunt devastatoare.

 
EMMA
Traumatizată de o spargere la vechea locuință, Emma își dorește un loc nou în care să trăiască. Dar nici unul dintre apartamentele pe care le vizionează nu este sigur sau la un preț accesibil. Până la One Folgate Street. Casa e o capodoperă arhitecturală: design minimalist din piatră de culoare deschisă, sticlă și tavane înalte. Dar există anumite reguli. Arhitectul enigmatic care a proiectat casa păstrează un control total asupra ei: fără cărți, fără perne aruncate, fără fotografii sau obiecte personale de orice fel. Spațiul e destinat să-l transforme pe cel care-l ocupă – și asta se și întâmplă.
 
JANE
Dupa o tragedie personală, Jane simte nevoia unui nou început. Atunci când găsește One Folgate Street, ea este atrasă instantaneu de casă – și de creatorul ei rezervat, dar seducător. Curând după ce se mută, Jane află despre moartea prematură a chiriasei anterioare, o femeie care îi seamănă, ca vârstă și ca înfățișare. În timp ce încearcă să separe adevărul de minciună, Jane urmează fără să știe aceleași tipare, face aceleași alegeri, întâlnește aceleași persoane și trece prin aceeași teroare ca fata dinainte.”

Continuă să citești Fata dinainte, de J.P. Delaney