Despre oameni și despre iubire (II)

8b492929a319704a0fa4e057ff000caf

Dacă vreodată vei vrea să-mi iei ceva, te rog, nu-mi lua libertatea. De a trăi, de a iubi, de a simți.
Lasă-mi un colțisor în viața mea, care să-mi aparțină numai mie, un loc în care să mă pot refugia ori de câte ori simt nevoia să stau de vorba doar cu mine. Contează enorm de mult, căci într-o zi mi-am pierdut acest colțisor.

Într-o zi oarecare nu m-am mai simțit liberă. Omul pe care îl iubeam la momentul respectiv mi-a îngrădit sentimentele și mi-a limitat viziunea asupra vieții și asupra iubirii. Nu m-am mai simțit nicicând atât de prinsă într-o capcană și nici măcar nu prețuisem până atunci libertatea pe care o aveam. În momentul în care mi-a fost luată treptat, fără să-mi dau seama, am conștientizat că o aveam pentru că îmi lipsea. Nu-ți lipsește decât ce ai și pierzi. (mai mult…)

Continue Reading Despre oameni și despre iubire (II)

Ca un clișeu…

Iubirea e un sentiment atât de înălțător și de frumos ca să te îngrădească. Ea nu îți pune bariere și nu te limitează. Nu îți impune reguli și nu te îndepărtează de oameni.
Nu pot asocia iubirea cu gelozia. Nu le pot tolera una lângă alta.
Sunt mulți oameni care cred că ele merg mână în mână, iar faptul că nu ești gelos înseamnă cu siguranță că nu îți pasă, că nu iubești. Dimpotrivă, eu văd lucrurile exact pe dos. Atunci când gelozia începe să te roadă înseamnă că nu mai ai încredere, că nu mai siguranța sentimentelor celuilalt și că undeva, cumva s-a produs o ruptură.
Știți cu cine merge mână în mână iubirea? De-o mână cu încrederea și de cealaltă cu respectul. Doar atunci când iubirea, încrederea și respectul sunt prietene, atunci putem vorbi de o iubire pură. (mai mult…)

Continue Reading Ca un clișeu…