„Pe altarul dragostei îmi jertfesc egoismul, dar nu şi demnitatea.” – Victor Rechiţian

large

Pleacă din locul în care iubirea se înghesuie doar în sufletul tău. Iubirea ta nu va ajunge niciodată pentru amândoi oricât de mare ar fi ea.
Pleacă din viața celui care îți oferă doar locul doi. De ce te-ai mulțumi cu premiul de consolare când poți ocupa cel mai important loc în viața altcuiva?!
Fugi departe de omul care simte nevoia să te verifice ca să te creadă pe cuvânt. Mai devreme sau mai târziu vei simți că tot aerul din jurul tău s-a împuținat. Te vei simți îngrădit și vei dori cu disperare o gură mare de aer proaspăt.  (mai mult…)

Continue Reading „Pe altarul dragostei îmi jertfesc egoismul, dar nu şi demnitatea.” – Victor Rechiţian

Copaci fără pădure

Copaci fără pădure

Suntem ca doi copaci
La margini de poteci
Stând unul lângă altul
Singuri în nopțile reci.

Crengile stau mână-n mână
Frunzele ni se-mpreună
Freamătul se contopește…
Singurătatea-n noi domnește.  (mai mult…)

Continue Reading Copaci fără pădure

Caută-mă,

Caută-mă și mă vei găsi…

în zile mohorâte și-n soare,
printre cuvinte seci sau printre versuri pline de emoție,
acolo unde se opresc cuvintele și-ncepe tăcerea,
în nopți lipsite de vise sau în luna plină extrem de grațioasă,
printre filele subliniate sau îndoite ale cărților care-mi plac. Caută-mă. (mai mult…)

Continue Reading Caută-mă,

Iubiri…

Câte povești de dragoste, atâtea zâmbete și poate și mai multe lacrimi…

Dacă nu a avut un final fericit, nu înseamnă că nu o putem numi „o poveste de dragoste”. Fie că a durat mult sau puțin, ea a existat, a trezit în sufletul nostru sentimente frumoase, ne-a dăruit amintiri și ne-a furat zâmbete de bucurie. A însemnat… ceva.

Am iubit. De fiecare dată altfel. Fiecare poveste de dragoste a plantat în inima mea câte o floare, pe care am udat-o uneori cu lacrimi de fericire, alteori cu lacrimi de tristețe. Și de fiecare dată m-a durut sfârșitul brusc al acelei povești pe care eu o credeam „ultima”. M-a durut și m-a secat de energie și de speranță. M-a târât prin cele mai întunecate unghere ale tristeții și m-am simțit sufocată de dezamgire. M-am întrebat mereu dacă vinovatul sunt eu pentru că toate poveștile se termină așa, lăsându-mă înecată într-un ocean de întrebări fără răspuns.

(mai mult…)

Continue Reading Iubiri…

Rugăminte

Fă un pas în spate.
Sau nu, mai bine vino înapoi.
Dar nu spune nimic.
Lasă-mă să plâng ca un copil, să fiu supărată.
Dă-mi voie să mi se pară că totul e o ruină și că nimic nu mai poate fi la fel.
Permite-mi să-mi deschid pieptul și să-mi îmbrățișez singură sufletul care a alunecat iarăși pe panta alunecoasă a… a tot ce poate fi mai urât în oameni. (mai mult…)

Continue Reading Rugăminte

Iubește…

Iubește…
deși cândva poate a durut atât de tare încât te-ai simțit secăuit de orice sentiment frumos,
deși lacrimile și-au făcut drum pe obraji în jos și ți-au picurat sare peste toate rănile căpătate,
deși ai crezut că inima ți-a explodat în mii de bucățele în piept atunci când totul s-a terminat brusc,
deși tot ce visai să se întâmple s-a năruit în câteva secunde,
deși oamenii care au plecat au lăsat mereu câte un gol care poate nu a putut fi umplut de nimeni altcineva,
deși ea, iubirea, nu a însemnat întotdeauna DOI, ci a fost o luptă de unul singur, (mai mult…)

Continue Reading Iubește…

Ca un clișeu…

Iubirea e un sentiment atât de înălțător și de frumos ca să te îngrădească. Ea nu îți pune bariere și nu te limitează. Nu îți impune reguli și nu te îndepărtează de oameni.
Nu pot asocia iubirea cu gelozia. Nu le pot tolera una lângă alta.
Sunt mulți oameni care cred că ele merg mână în mână, iar faptul că nu ești gelos înseamnă cu siguranță că nu îți pasă, că nu iubești. Dimpotrivă, eu văd lucrurile exact pe dos. Atunci când gelozia începe să te roadă înseamnă că nu mai ai încredere, că nu mai siguranța sentimentelor celuilalt și că undeva, cumva s-a produs o ruptură.
Știți cu cine merge mână în mână iubirea? De-o mână cu încrederea și de cealaltă cu respectul. Doar atunci când iubirea, încrederea și respectul sunt prietene, atunci putem vorbi de o iubire pură. (mai mult…)

Continue Reading Ca un clișeu…

Despre oameni și despre iubire

Bărbatul care te iubește…

E cel care îți ține mâna sub cap atunci când dormi și deși îi amorțește nu o ia de acolo, doar pentru a nu te trezi.
E cel care chiar și atunci când ai făcut o mare tâmpenie și nu e de acord cu tine, e acolo, spunându-ți că totul o să fie bine și că o veți rezolva cumva împreună.
E cel care îți sărută mâna oriunde și oricând fără să îi fie rușine de ce ar putea crede ceilalți.
E cel care e mereu lângă tine cu o vorbă caldă și o îmbrățișare de urs.
E cel care visează la cum veți îmbătrâni împreună.
E cel care nu uită în nici o zi să îți spună cât ești de frumoasă.
E cel care face orice să îți vadă zâmbetul atunci când ești supărată; chiar dacă asta îl face uneori să pară ridicol.
E cel care renunță la orgoliu și la ambiții pentru tine.
E cel care nu poate să adoarmă știind că v-ați certat.
E cel care TE IUBEȘTE așa cum ești tu, fără să încerce să te schimbe în vreun fel! (mai mult…)

Continue Reading Despre oameni și despre iubire