Melancolii

Beautiful-Photographs-ByAleksandra-17-630×630

Oamenii care te aștepți să-ți fie alături în cele mai importante momente din viața ta, sunt adesea preocupați cu altceva. În aceste momente te simți inevitabil singur și uitat, chiar dacă în jurul tău roiesc o mulțime de alți oameni.
Clipele frumoase durează atât de puțin, însă amintirea lor rămâne atât de vie și de recentă chiar și la mulți ani distanță de când s-au întâmplat.
Iubirea nu e un sentiment care te limitează, ci e un sentiment care te înalță și care te face să crezi că totul are sens.
Atunci când totul se prăbușește în jurul tău agață-te de ultima speranță. Atunci când o pierzi și pe ea ești ca o barcă în mijlocul oceanului. E greu să mergi înainte fără nici o speranță. Continuă lectura „Melancolii”

Monolog III

large (8)

„Tu ești curajoasă. Tu ești frumoasă. Tu ești puternică.”
Așa mi se spune.
Dar azi nu. Azi nu sunt nicicum.

Nu știu cât sunt de curajoasă, de frumoasă ori de puternică atunci când gheara panicii mă sugrumă și mă lasă fără aer. Atunci nu sunt curajoasă și nici puternică, sunt doar o copilă speriată, care nu e sigură că ce a ales e ce are nevoie, că da-ul pe care l-a spus trebuia să fie nu sau invers. Nu te poți numi curajos atunci când sunt zile în care ți-e teamă să trăiești cu adevărat, în care ziua de mâine te sperie, căci nu știi cu exactitate pe ce drum să apuci. Nu ești cu adevărat curajos atunci când alegi să nu alegi nimic. Continuă lectura „Monolog III”

Crăciun fără mama

86ba2cc7b2d8700dbc227b61ce698adf

Anul acesta m-am pregătit din timp cu decoratul casei, în așteptarea Crăciunului, dorindu-mi cu disperare să intru în atmosfera magică a acestei sărbători cât mai devreme. Mi-am făcut chiar 2 brăduți artificiali și azi mi-a cumpărat tata și pe-al treilea, natural. Un brăduț frumos și cu miros. Ca să simt că miroase a Crăciun. Am cumpărat câteva cadouri, așteptând cu nerăbdare să văd bucuria din ochii celor care le primesc. M-am pregătit din timp ca să simt magia, bucuria. Dar nu o simt.
Anul acesta mama nu a putut să ajungă acasă de sărbători. Sunt primele sărbători fără ea. Și parcă nu pot simți spiritul Crăciunului. În casă miroase bine, dar în suflet nu miroase decât a lipsă. Lipsa ei. Continuă lectura „Crăciun fără mama”

Călătoria spre nicăieri…

0a3d9825e9dd0db0b4bd2bb17626d46c

Aș pleca. Aș pleca fără regrete și fără priviri peste umăr departe de oameni, departe de mine.
Aș pleca cu lacrimile sărate șiroindu-mi pe obrajii reci și nu m-aș mai feri de vânt. De data asta l-aș lăsa să-mi biciuie fața, să-mi amorțească durerea.
Aș pleca undeva unde liniștea e stăpâna absolută, într-un loc unde să nu-mi aud nici măcar propriile gânduri, nici măcar inima care îmi strigă din piept să mă opresc.
Aș pleca. Pentru o perioadă aș merge într-un loc în care fiecare dimineață ar fi o sărbătoare a unui eu liber, descătușat de toate regulile și dorințele celorlalți. Continuă lectura „Călătoria spre nicăieri…”

Melancolie

c334a13f3a61c726b5b99c75a258a35b

Și plouă.
Când ai plecat, ai plecat cu tot cu soare.
Ai luat și căldura și albastrul și sufletul meu.
Ai lăsat frig, o pătură de nori gri și un spațiu gol.

Și plouă.
Plouă încontinuu de câteva zile.
Nu m-am obișnuit cu frigul și nici cu golul.
Mă surzește tăcerea.

Și plouă.
Nu mă mai am decât pe mine.
Iar pe tine nu te mai vreau.
De azi sunt propriul meu soare.