Noi suntem zeițe, Alice Năstase

Până anul trecut nu am putut spune cu fermitate că am un singur autor preferat. Am citit mult, diverși autori, fiecare m-a fermecat prin felul lui unic de a scrie și de a transmite ceva. Dar nimeni, absolut nimeni nu mi s-a lipit atât de bine de inimă ca Alice Năstase.
Prima carte din bibliografia ei pe care am citit-o eu se numește „Noi suntem zeițe – carte poștală”. Încă din primele două pagini curiozitatea mi s-a stârnit iremediabil și nu m-am putut opri din citit până pe la 3-4 dimineața. Cu o mână mâncam și cu una țineam cartea. Continuă lectura „Noi suntem zeițe, Alice Năstase”

„Mă balansez între gânduri contrare. Vreau să-ți cer totul sau nu vreau nimic.
Dragostea noastră e cel mai important lucru de pe pământ și, orice am face, orice decizie am luat, ai lua, trebuie să ne gândim în primul rând la asta.
Nu vreau să stric dragostea cerându-ți să fii altfel decât vrei să fii.
Nu vreau să stric dragostea obligându-mă să fiu alta decât vreau să fiu.
Nu pot să-ți cer să te schimbi.
Nu pot să mă silesc să mă schimb.
Nu te pot obliga să-ți rânduiești viața în numele iubirii pentru mine, dacă tu nu simți că trebuie să faci asta.
Dar nici nu mă pot obliga să accept să fiu iubită de la șapte la nouă, dacă eu știu că acest lucru mă va face nefericită întotdeauna.
[…] Nu înțeleg de ce eu trebuie să cer și tu trebuie să te hotărăști dacă-mi dai. Ce ciudat, ce trist, ce amar!
Bună dimineață, bună ziua, bună seara! Trăim în lumi atât de străine, încât pot să-ți șoptesc, deodată, toate urările zilei.”

* fragment din cartea Noi suntem zeițe, de Alice Năstase
Cartea poate fi gasita aici.

„Dragul meu, iubitul meu…”

„Am fost tentată de multe ori să-ți scriu. În nopți bântuite de lună și dor, mi-au curs prin minte scrisori lungi, cuvinte de dragoste, fraze disperate. Te-am iubit cumplit, te-am iubit cu fiecare secundă, cu fiecare vis, cu fiecare gură de aer. Ce păcat că neîncrederea ta, ezitările tale, jumătățile tale de măsură, (dar și gelozia mea nebună, iubirea mea deșănțată și mereu dezamăgită) au surpat în mine orice dorință de a mai aștepta!
Sfârșitul a venit încet, dar irevocabil. Iubirea mea s-a prăbușit de sute de ori, dar am avut puterea, ai avut îndemânarea să n-o lași să moară. Acum chiar s-a sfârșit.
M-ai rănit de atâtea ori, încât inima mea e o rană, o durere palpitândă. Nu te mai vreau. Nu te mai aștept. Nu te mai iubesc. Continuă lectura „„Dragul meu, iubitul meu…””

Buna dimineata, buna ziua, buna seara!

„Ma balansez intre ganduri contrare. Vreau sa-ti cer totul sau nu vreau nimic. Dragostea noastra e cel mai important lucru de pe pamant si, orice am face, orice decizie am luat, ai lua, trebuie sa ne gandim in primul rand la asta.
Nu vreau sa stric dragostea cerandu-ti sa fii altfel decat vrei sa fii. Nu vreau sa stric dragostea obligandu-ma sa fiu alta decat vreau sa fiu. Nu pot sa-ti cer sa te schimbi. Nu pot sa ma silesc sa ma schimb. Continuă lectura „Buna dimineata, buna ziua, buna seara!”

Te iert…

„Te iert pentru toate lacrimile mele, pentru sperantele mele chinuite.
Te iert pentru promisiunile pe care nu ti le-ai tinut.
Te iert pentru jumatatile tale de masura.
Te iert pentru minciuni, te iert pentru inselatorii, te iert pentru ezitari, pentru taceri, pentru razbunari.
Te iert pentru tradare, te iert pentru neputinta.
Te iert pentru imbratisarile tale nebune, care m-au facut sa cred ca ma iubesti.
Te iert pentru poeziile tale superbe, care m-au mintit, promitandu-mi dragostea vesnica.
Te iert pentru mare, te iert pentru luna, te iert pentru randunele.
Te iubesc atat de mult incat pot sa te iert pentru toate.
Te iubesc atat de mult, incat pot sa renunt la tine. E singurul fel in care mai pot pastra iubirea aceasta enorma, intreaga, in inima mea.”

{ fragment din cartea Noi suntem zeite ~ de Alice Nastase }

Cartea poate fi gasita aici.