Nostalgii

muzica-anilor-90-700x465

Am fost un copil fericit. Și cred că lipsa tehnologiei avansate mi-a făcut copilăria atât de frumoasă. Petreceam mult timp afară, iar „Țară, țară vrem ostași”, „Șotron”, „Fete, filme și băieți…” și multe altele erau jucăriile mele. Port și acum pe genunchi și pe coate, cu mândrie, semnele acelor zile de vară petrecute sub soarele ceva mai blând.
Și părinții. Și bunicii. Da, și ei mi-au făcut copilăria minunată. Pentru că și-au făcut întotdeauna timp pentru mine și pentru că nu mi-au umplut viața cu munți de jucării, ci cu multă afecțiune. (mai mult…)

Continue Reading Nostalgii

Un copil grăbit…

– Cât de mult mi-aș dori să am viața ta!, mi-a spus ea visătoare.
– Viața mea? De ce ți-ai dori să ai viața mea, Maria?
– Păi mi-ar plăcea să fiu așa mare, să am 20 de ani și să fiu liberă, să fac ce vreau, să mă distrez.
– Dar ce te face pe tine să crezi că eu sunt un om cu adevărat liber sau că am suficient timp liber să fac tot ce vreau să fac?
Maria stă puțin pe gânduri, apoi rostește:
– Nu știu, dar eu tot mi-aș dori să am 20 de ani și să am viața ta. Mie îmi place viața ta. (mai mult…)

Continue Reading Un copil grăbit…

24

24 de motive pentru a zâmbi și pentru a fi fericită.
24 de motive înmulțite cu încă atât pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu pentru tot ce am.
24 de motive și încă atâtea minuni.

Nu știu dacă tot acest an care a trecut de când mi-am pus ultima dorință înainte de a sufla imaginar în lumânările de pe tortul imaginar m-au făcut mai bună, mai înțeleaptă, mai matură. Nu știu dacă am devenit neapărat mai puternică sau dacă am învățat să accept toate acele lucruri care mă deranjează.
Nu știu nici dacă e cazul să mă bucur sau nu că unele lucruri au rămas neschimbate.
Dar știu că am avut numeroase momente în care m-am bucurat din tot sufletul. (mai mult…)

Continue Reading 24

Dor.

Imi aduc aminte cu placere de anii 90′-2000. Anii in care am crescut, ani care mi-au placut si care m-au definit.
Mi-e dor de gustul corcoduselor de atunci ( da, atunci aveau alt gust, mai bun! ), de minunata guma turbo, de sucul la pliculet ( acum probabil as stramba din nas daca mi-ar oferi cineva ), de laptele cu cacao din diminetile de duminica, de curtea in care pregateam „mancare” din apa, pamant si iarba ( :)) ), de orele in care priveam neintrerupt Atomic Tv cu ale lui hituri pe care le stiam pe dinafara, de zilele in care sa fac lucruri la papusi era principala activitate, de sotron, coarda, de genunchi juliti, de Dallas si de Baywatch, de casetele pe care inregistram de la televizor melodiile preferate, de povestile nemuritoare pe care le ascultam la pick-up. (mai mult…)

Continue Reading Dor.