"Câţi oameni sunt într-un singur om? Tot atâţia câte stele sunt cuprinse într-o picătură de rouă sub cerul cel limpede al nopţii." – Mihai Eminescu
Oamenii duc războaie cu alți oameni de când lumea. Războaie fizice și războaie emoționale. În cele fizice, în luptele corp la corp, în cel mai rău caz îți pierzi viața, pe când în cele emoționale, îți pierzi iremediabil sufletul.
În general razboiale apar din setea de putere, din dorința de a-ți demonstra ție și celorlalți că poți fi un lider, un model de urmat, că tu deții puterea, considerând automat că cine nu te aprobă îți este dușman. Continuă lectura „Final de război”
„Secretul tău e în siguranță!” – Pe naiba! Nu va fi deloc în siguranță!
Oamenii nu știu să țină secrete. Nu știu sau nu vor. Sau sunt extrem de puțini cei care o fac, dintr-un profund sentiment de prietenie, devotament sau din cauza unei conștiințe extrem de zgomotoase. Iar atunci când „vai, mi-a scăpat” se vor scuza spunându-ți senini și împăcați că motivul pentru care l-au împărtășit este chiar calitatea lor de „ne-ipocriți”.
Hm… ipocrizia! Atât de prost înțeleasă… Continuă lectura „„Nesecrete””
Unii oameni cred că a fi puternic înseamnă a nu simți durere. Dar e cât se poate de fals.
Oamenii puternici sunt acei oameni pe care i-a durut, dar care au învățat să se ridice deasupra durerii.
Sunt acei oameni care după ce au plâns și s-au eliberat, au acceptat și au mers înainte.
Cu toate slăbiciunile mele, mă consider un om puternic. Mă consider astfel pentru că pentru că am scos-o mereu la capăt. Nu știu cum, dar am făcut-o. Uneori mi-a luat mai mult, alteori mai puțin. Uneori m-am simțit ca o barcă în derivă pe o mare agitată, departe în larg, alteori știam că lucrurile se vor schimba și așteptam momentul.
Omul e suma tuturor alegerilor pe care le face în viață, suma tuturor lacrimilor și tuturor zâmbetelor. E suma tuturor nu-urilor și tuturor da-urilor.
Omul nu e puternic dintotdeauna. Devine puternic atunci când trebuie să își adune ultimele fărâme de voință și să se ridice atunci când a căzut.
Iustina T. ©
Sunt momente când te simţi cumplit de singur şi nici o prezenţă nu te face să te simţi mai bine;
Sunt momente când realizezi că prietenul pe care credeai că îl cunoşti, s-a transformat într-un străin şi atât;
Sunt momente când ţi-e un dor nebun, iar omul de care ţi-e dor e prea departe;
Sunt momente când viata îţi serveşte o mulţime de întrebări şi nici un răspuns;
Sunt momente când oricât de mult te-ai ascunde sub plapumă, problemele nu dispar;
Sunt momente când primeşti fără să ceri şi momente când ţi se ia fără să fi întrebat;
Sunt momente când eşti mai puternic decât crezi, decât pari, decât ştii; Continuă lectura „Momente in viata II”
Oamenii au nevoie de iubire. Au nevoie să se simtă iubiţi, au nevoie ca inima lor să bată la unison cu inima altcuiva. Au nevoie să simtă fluturi în stomac, să li se spună lucruri frumoase, să primească afecţiune. Au nevoie de atenţie, au nevoie de îmbrăţişări calde şi sincere. Au nevoie de acea siguranţă pe care ţi-o dă doar iubirea. Au nevoie de o jumătate a lor.
Oamenii au nevoie de prietenie. Au nevoie de un suflet care să le fie aproape şi care să-i asculte. Să le asculte bucuriile şi tristeţile. Să se bucure şi să plângă alături de ei. Au nevoie să nu se simtă singuri, neajutoraţi. Au nevoie de două mâini care să se întindă pentru ei atunci când sunt la pământ. Oamenii au nevoie şi caută toată viaţa prieteni.
Oamenii au nevoie de speranţă. Au nevoie să creadă că atunci când lucrurile merg doar prost o să apară ceva care o să schimbe situaţia în bine. Au nevoie să ştie că viaţa nu ia fără să dea înapoi. Oamenii au nevoie de speranţă pentru a continua drumul anevoios al vieţii, pentru că speranţa e calea pe care mergem căutând luminiţa de la capătul tunelului. Continuă lectura „Oamenii au nevoie…”
Da, ei exista.
Oamenii pot fi inclusi in atat de multe categorii, dar eu vreau sa vorbesc astazi despre acei oameni pe care ii intalnesti poate o data in viata si care stii inca de la inceput ca sunt „extraordinari”.
Am spus in repetate randuri ca oamenii sunt asa cum vor ei sa fie. Isi aleg sa faca rau sau sa faca un bine. Aleg sa jigneasca sau sa spuna o vorba buna. Aleg sa urasca sau aleg sa iubeasca.
Mi-au iesit in cale oameni pe care la un moment dat in viata mea i-am crezut prieteni, mi-am pus toata increderea in ei, i-am ajutat, le-am marturisit ce aveam pe suflet ca mai apoi toate sa se intoarca impotriva mea mai devreme sau mai tarziu. Nu regret nimic. Astfel, am invatat ca prietenia e un lucru relativ uneori, pretios, pe care e foarte greu sa il gasesti asa cu una, cu doua.
Dar am reusit sa gasesc si oameni care mi-au dovedit ca increderea nu se castiga neaparat in timp. O poti darui din prima, fara prea multe explicatii sau intrebari. Pentru ca stii ca acel om o merita. O stii pur si simplu. O simti. Continuă lectura „Exista oameni extraordinari!”
Oamenii sunt rai atunci cand tu ai ceva ce si-ar dori si ei. Sau esti intr-un fel in care ei nu vor fi niciodata.
Nu se pot bucura pentru tine asa ca nu reusesc decat sa-si reverse frustrarea asupra ta.
Nu pot spune ca mi-e usor sa ma fac ca nu vad, ca nu aud.
Nu pot spune ca nu ma afecteaza intr-o oarecare masura, diferita, in functie de fiecare om in parte, ce vad sau ce aud.
Nu pot spune ca m-am obisnuit cu rautatea care poate exista in oameni si nici nu cred ca o voi face.
Nu pot spune ca sunt sau ca voi fi indiferenta, pentru ca din moment ce las toate astea sa ma afecteze nu am cum sa fiu asa. Continuă lectura „Nu pot!”
Bratele oamenilor pot oferi imbratisari atat de calde… insa, tot ele te pot arunca atat de tare la pamant incat sa n-ai habar ce s-a-ntamplat cu tine.
De-a lungul timpului am intalnit o multime de oameni. Oameni care au intrat in viata mea si pe care mi-i voi aminti mereu cu drag sau cu dor. Oameni care desi nu ma cunosteau au stiut ce sa-mi spuna si cand sa-mi spuna. Oameni care au stiut sa imi fie prieteni si oameni care mi-au aratat ca prietenia e si ea relativa si ca la fel ca iubirea, presupune intotdeauna 2 parti implicate cu sufletul. Oameni care straini fiind, mi-au dat complet viata peste cap. Continuă lectura „Bratele oamenilor…”