Scrisoarea lui Alexandru Vlahuţă către fiica sa, Margareta

tumblr_lp4knmyCKR1qa2txho1_500

„Să trăieşti Mimilică dragă, şi să fii bună – să fii bună pentru ca să poţi fi fericită.
Cei răi nu pot fi fericiţi. Ei pot avea satisfacţii, plăceri, noroc chiar, dar fericire nu. Nu, pentru că, mai întâi, cei răi nu pot fi iubiţi şi-al doilea…al doilea…de! norocul şi celelalte „pere mălăieţe” care se aseamănă cu el, vin de-afară, de la oameni, de la împrejurări asupra cărora n-ai nicio stăpânire şi nicio putere, pe când fericirea, adevărata fericire în tine răsare şi-n tine-nfloreşte şi leagă rod, când ţi-ai pregătit sufletul pentru ea. Şi pregătirea este o operă de fiecare clipă – când pierzi răbdarea, împrăştii tot ce-ai înşirat şi iar trebuie s-o iei de la început. De aceea şi vezi aşa de puţini oameni fericiţi… Atâţi câţi merită… (mai mult…)

Continue Reading Scrisoarea lui Alexandru Vlahuţă către fiica sa, Margareta

Farmecul scrisorilor de altădată

Ştiţi ce mi-ar plăcea?

Mi-ar plăcea ca oamenii să îşi scrie iarăşi scrisori. Mi-ar plăcea ca aceasta să redevină singura modalitate prin care să poată comunica.
Mi-ar plăcea să nu îşi mai scrie mesaje scurte pe telefon sau e-mailuri de câteva rânduri, ci scrisori de câteva pagini, cu scris îngrijit de mână şi cu mirosul acela plăcut de hârtie şi cerneală.

Mi-e dor de farmecul scrisorilor. Mi-e dor de scrisul de mână şi de toate acele mici secrete pe care ţi le împărtăşeai într-o scrisoare.
Mi-e dor de acea nerăbdare cu care aşteptai să primeşti un răspuns şi de emoţia pe care o simţeai atunci când deschideai plicul şi începeai să citeşti. (mai mult…)

Continue Reading Farmecul scrisorilor de altădată