Uităm?

Mi-e greu să mă decid dacă mi-am lăsat sau nu rănile să se vindece sau doar le-am bandajat superficial făcându-mă că nu le văd, că nu le simt.
Unele s-au cicatrizat complet și le privesc ca pe o lecție învățată. Altele, le-am tot bandajat și nu cred că au apucat să se vindece. Încă mă dor. Mă târăsc cu ele în fiecare zi, privindu-le, întrebându-mă, dorindu-mi… Continuă lectura „Uităm?”

Uitam…

Viata pare lunga, dar de fapt, e extrem de scurta. Iar noi pierdem timp pretios. Il pierdem stand ancorati in ce-am lasat in urma. Ne impiedicam de nimicuri si uitam sa traim.

Pierdem timp pentru ca suntem suparati, pentru ca ne e lene, pentru ca regretam, pentru ca ne certam, pentru ca suntem egoisti, gelosi, invidiosi, pentru ca uitam sa ne bucuram.

Uitam sa ne bucuram de o dimineata insorita si de o cafea proaspata, uitam sa trimitem un mesaj frumos de buna dimineata sau de noapte buna, uitam sa spunem “te iubesc”, “te rog”, “multumesc”, “iarta-ma”.
Uitam sa apreciem, sa respectam, sa mangaiem, sa imbratisam, sa iubim. Uitam sa aratam.
Uitam sa ne bucuram de ce avem si vrem mereu mai mult.
Uitam sa privim oamenii fara sa-i judecam, uitam sa ii intelegem.
Uitam sa ascultam mai mult si sa vorbim mai putin.
Uitam sa ne descretim fruntile, sa zambim mai des. Continuă lectura „Uitam…”

Iertam cu adevarat sau doar asa avem impresia?

Uneori iertam oamenii doar pentru ca ii vrem in continuare in viata noastra. Pentru ca nu putem vedea mai departe de ei, pentru ca avem impresia ca doar alaturi de ei putem trai. Fals. De fapt, nu-i iertam cu adevarat… in disperarea noastra de a-i pastra alaturi inchidem ochii si ne facem ca nu am vazut sau auzit nimic. Si apoi, totul se intoarce impotriva noastra. Mai devreme sau mai tarziu.
Daca poti sa ierti, iarta! Daca nu, nu te minti singur!

Iustina T. ©