Tandrețuri de Eva

dsc_3830

Astăzi m-am bucurat de puțină mămoșenie din partea scumpei mele Eva. E un copil extrem de activ și rareori am parte de momente din astea de tandrețuri din partea ei. Se joacă, merge de-a bușilea prin toată casa, vrea în brațe, vrea iarăși jos, vorbește pe limba ei, dar e cam scumpă la zâmbet. E fericită, nu ar avea cum să fie altfel la cât este de iubită, dar nu e genul de copil care să se gudure pe lângă tine. Preferă să zburde cât e ziua de lungă. Serios, câteodată mă rog să obosească mai repede ca să mai am și eu un pic de răgaz! :D
Dar astăzi s-a trezit, a făcut ochii mari și s-a târât până lângă mine. Și-a așezat capul pe pieptul meu și am stat așa îmbrățișate minute în șir. Apoi și-a ridicat căpuțul și cu ochii ei mari și curioși mi-a zâmbit cu gura până la urechi de am crezut că mă topesc în secunda doi. Îi râdea toată fața. Am început să-i vorbesc, i-am spus că o iubesc, i-am recitat iar și iar poezia „ma-ma/ta-ta”, ne-am îmbrățișat iar, am gâdilat-o, am giugiulit-o și am profitat din plin de mămoșenia ei. Nu mă săturam să o privesc și să o țin în brațe așa cuminte cum era. În acele clipe am uitat cât sunt de obosită și cât de puțin am dormit de câteva nopți încoace. Am uitat tot ce mă supăra de la o vreme. Inima mea plutea în iubirea mea pentru ea.

Cu astfel de momente îmi încarc eu bateriile pentru multă vreme și îmi spun că nu puteam să primesc de la viață un dar mai frumos. Mă minuez de ea în fiecare zi și mă gândesc că un copil e cel mai bun și eficient medicament pentru sufletul unei femei. Ca mamă te redescoperi pe tine ca om și ca femeie. Întreaga ta ființă trece printr-o transformare ireversibilă. Și pe cât de dificil și de copleșitor devine totul uneori, pe atât de mare e recompensa atunci când ai parte de astfel de clipe. Ai vrea să oprești timpul în loc și să-i furi timp timpului!

Daca ti-a placut acest articol, te invit sa te abonezi la newsletter si sa intri in comunitatea Momente in viata.

Lasă un răspuns

Citește articolul precedent:
Aerul pe care îl respiri, de Care Santos

"Cărțile ne vorbesc... dar nu toată lumea știe să le asculte."  După "Un apartament la Paris" mi-am satisfăcut pofta de...

Închide