Va doresc timp…

„Hai că mă grăbesc.”
N-am timp să zâmbesc astăzi, darămite să mai fiu și fericit?
Ce?! Asta e cea mai frumoasă zi de toamnă? Hai, dom’le, lasă-mă cu prostiile! Nu vezi că am treabă, că mă grăbesc! Nu am timp. Trebuie să ajung la muncă, să fac rapoarte, să le dau mai departe, să mă plimb în ședințe.
Cum adică, să mă bucur? Păi, cum? Să mă bucur așa, din nimic? Hai, dom’le, fii mai serios. N-am eu timp de așa ceva.”

Recunoașteți măcar în parte discursul? N-a fost, fiecare dintre noi, cel puțin o dată, personajul principal al unei asemenea povești?

„N-am timp!” este, de departe, șlagărul vremurilor noastre. Și boala oamenilor moderni care suntem.
N-avem timp de zâmbit sau de sperat, n-avem timp de clădit caractere sau definitivat personalități, n-avem timp să fim curajoși, n-avem timp să ne stăpânim propria viață. Avem timp doar cât să ne plângem că n-avem timp.
Trăim pe fugă, iubim pe fugă, nu ajungem bine într-un loc și deja ne gândim la cum arată următorul. Fast food, shortcut, coffee to go, totul e viteză, toate se fac pe repede-înainte. Unde e răbdarea de a contempla? Unde e nevoia de a reflecta? Unde e delectarea?

Avem electrocasnice pentru toate nevoile, care să facă ele treaba în locul nostru. Avem lifturi care ne urcă mai repede etajele. Avem becuri care se aprind la o simplă bătaie din palme. Toate, menite să ne ușureze viața, să ne ofere secunde prețioase. Și, cu toate astea, avem tot mai puțin timp. Ce paradox fenomenal, nu credeți?
Mai trist este, însă, că nu trăim, iar ce n-am trăit la timp, spunea Octavian Paler, nu mai trăim niciodată. Așadar, timpul trece și noi ne trecem odată cu el… dacă nu facem o schimbare. În viață noastră, în programul nostru, în lista de priorități. Nu există soluții corecte sau universale. Există doar oameni și alegerile lor.
Prin urmare, ești ceea ce ești datorită alegerilor pe care le faci și fiecare alegere îți poate schimba viața în bine sau rău. Chiar și atunci când nu alegi, de fapt ai ales să nu alegi. Fiecare alegere îți influențează prezentul și viitorul, al tău și al celorlalți.
Și trebuie să alegem acel ceva care ne împlinește, care face să simțim timpul ca trecut cu folos. Când vă dați seama cum se face asta, să mă învățați și pe mine.

Asadar…
Vă doresc timp. Timp petrecut lângă cei dragi (și trecători), timp să vă zâmbească sufletul, timp să munciți cu drag. Dacă nu găsiți timp pentru toate astea, mai tăiați din timpul acela pe care-l petreceți încruntați sau judecându-i pe alții. Sau ținând supărări cu zilele. Sau încercând să-i schimbați pe ceilalți, în loc să-i acceptați așa cum sunt!
Dar, mai ales, vă doresc timp să (re)descoperiți ce e cu adevărat important pentru voi. Cu cât mai repede, cu atât mai bine, căci, nu degeaba scria Marin Sorescu, „vine o vreme când trebuie să tragem sub noi o linie neagră și să facem socoteala.” Și cine poate ști cât de devreme, sau de târziu vine vremea noastră!

* Autor: Roxana Neagu (http://www.avocatnet.ro)

Daca ti-a placut acest articol, te invit sa te abonezi la newsletter si sa intri in comunitatea Momente in viata.

2 Comments

  1. „Și trebuie să alegem acel ceva care ne împlinește, care face să simțim timpul ca trecut cu folos. Când vă dați seama cum se face asta, să mă învățați și pe mine.”

    „Alege viata, ca sa traiesti, tu si samanta ta, iubind pe Domnul, Dumnezeul tau, ascultand de glasul Lui, si lipindu-te de El ; caci de aceasta atarna viata ta si lungimea zilelor tale” Deuteronom 30:19,20.

    „Isus i-a zis: Eu sunt calea, adevarul si viata. Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine.” Ioan 14:6

    http://youtu.be/m-YTyqmlVnI

  2. Am uitat sa punem suflet in secundele care se scurg din viata noastra .

Lasă un răspuns

Citește articolul precedent:
Crăciun fericit!

Fie ca spiritul acestui Crăciun să vă găsească în familie, să vă încălzească inimile și să reverse asupra voastră bunătate...

Închide