Vara jucăriilor moarte, de Antonio Hill

46454436_605172759901379_964409793643020288_n„Romanul este un thriller polițist, a cărui acțiune se desfășoară pe durata a numai cinci zile, în atmosfera apăsătoare a unei veri călduroase din Barcelona. Protagonistul său, inspectorul Hector Salgado, are de rezolvat un caz aparent simplu, sinuciderea unui tânăr. Dar intriga se complică pe măsură ce Salgado intră într-o lume a privilegiilor și a abuzurilor de putere din înalta societate din Barcelona, unde se va confrunta cu criminali periculoși, cu secrete de mult îngropate și, în mod ciudat, cu propriul său trecut. Un caz întunecat, violent și aparent imposibil de rezolvat, în care destinele personajelor se întrepătrund, și care aduce la lumină vinovății, răzbunări, păcate și crime, adevăruri incomode ale celor mai puternice familii ale orașului. Deznodământul este unul surprinzător și lasă loc unui alt mister.”

„Adevărul este un puzzle ce cuprinde adevărurile fiecăruia.” (Ioan Gyuri Pascu)

 Vara jucăriilor moarte nu este doar un thriller, este mai degrabă o multitudine de drame adunate laolaltă ca un buchet. Este drama tinerelor de culoare, care prin intermediul unei rețele de prostituție sunt aduse din satele lor sărace cu promisiunea unei vieți mai bune în Barcelona, este drama tinerilor care cad pradă drogurilor și a anturajelor periculoase, este drama oamenilor legii, care în lupta lor pentru dreptate ajung să-și pună în pericol propria liniște, este drama oamenilor care păstrează secrete oribile și care distrug vieți că într-un joc de domino.

Adevărul are propriile sale legi. Mai devreme sau mai târziu găsește întotdeauna o cale de a ieși la suprafață și de cele mai multe ori, atunci când este vorba despre lucruri dureroase, adevărul vine ca o furtună în viețile oamenilor-mătură totul în calea lui și schimbă destinele tuturor celor implicați.

Hector Salgado este genul de inspector care se implică și se dedică întru totul meseriei sale, atât de mult încât la un caz mai important își pierde cumpătul și îl snopește în bătaie pe infractor. Din acest motiv este suspendat, dar cum el nu poate sta departe de ceea ce face, comisarul secției îi dă un caz neoficial, care după toate aparențele pare a fi o clasică sinucidere a unui adolescent tulburat. Deși investigația lui nu durează decât 5 zile, adevărul care iese la lumină este unul amar. Nimeni nu este cine pare a fi. Fiecare personaj are propriile schelete în șifonier, fiecare poartă o mască pe care o înfățișează lumii. De multe ori adevărul pare că îi alunecă printre degete inspectorului, dar la final totul i se dezvăluie treptat, iar ceea ce părea a fi o sinucidere dezgroapă secrete adânc îngropate în trecut, fapte îngrozitoare care generează un tragic lanț de evenimente.

Nu am intuit nimic din ceea ce s-a întâmplat în vara aceea de demult cu Iris, așa cum nu mi-am dat seama nici ce s-a întâmplat de fapt cu Marc. Am fost sigură că nu a fost un accident, dar cine l-a împins? Nu am ghicit. Am aflat în același timp cu Hector. Nu mi-a fost prea clar nici ce le făcea doctorul Omar fetelor de culoare. Cazul pricipal, cel din care Salgado fusese exclus a fost lăsat cam prea mult în planul secund, ținând cont că finalul ne direcționează tot către acesta. Aș fi vrut să știu mai multe, să fie adusă puțină lumină și în acest caz care pare la fel de tragic și de trist. Galeria de personaje nu este impresionantă, dar personajele principale reușesc să se facă intrucatva plăcute. Totuși nu m-am atașat de niciunul dintre ele. Au rămas pe tot parcursul poveștii reci și distante.

Mi-a plăcut romanul. Deși e oarecum static, suspansul este bine dozat și nu lipsesc nici răsturnările de situație. Așa cum vă spuneam încă de la început, poveștile pe care le veți descoperi sunt deopotrivă drame, strigăte de ajutor și lecții de viață. Recomand!

Vara jucăriilor moarte a apărut la editura Rao și îl găsiți aici.

Un fragment care mi-a plăcut și care mi se pare relevant pentru cazul „neoficial”:

„Există ceva puternic în dragostea unei mame. Puternic și implacabil. Până și cele mai puțin agresive animale atacă pentru a-și proteja puii.”

Daca ti-a placut acest articol, te invit sa te abonezi la newsletter si sa intri in comunitatea Momente in viata.

Lasă un răspuns

Citește articolul precedent:
Urmașii de sânge și os (Zestrea Orishei #1), de Tomi Adeyemi

"Zelie Adebola își mai amintește de vremea când pământul Orishei vibra de magie. Arzătorii aprindeau flăcări. Mareicii chemau valurile, iar...

Închide