Lipsă

large

În zilele importante din viața noastră lipsa oamenilor care contează, a celor care fac diferența, a celor pe care îi iubim se simte mai mult ca niciodată. E golul acela nevăzut, dar palpabil. E sentimentul acela de incomplet, de singur, de neîmplinit.
Fiecare om e important și te poate face să te simți extraordinar, dar niciunul nu se va potrivi în locul celui care nu este lângă tine atunci, atunci când ar trebui să fie. (mai mult…)

Continue Reading Lipsă

Nu e timp pentru „doar atât se poate”

e576a965104415fe03304767befa80c6

Nu știu cum să încep. A trecut deja o jumătate de oră de când încerc să-mi adun gândurile ca să încep cumva. Și mă uit țintă la monitor fără să pot scrie 3 vorbe. La naiba cu introducerea, o să trec direct la subiect!

M-am dezobișnuit să mă mulțumesc cu prea puțin. Au fost câteva dăți în viața mea în care am acceptat firimituri doar ca să zic că am primit altceva în afară de nimic. Și nu mi-a fost bine. Am plecat înfrântă și înciudată pe mine însămi că nu am fost suficient de matură și de puternică încât să cer ceea ce consider eu că merit. (mai mult…)

Continue Reading Nu e timp pentru „doar atât se poate”

Filă de jurnal

37dde065cb9fa7b826b1078b4b956af6

Oamenii își dau cu părerea. Despre cum arăți, despre cum te îmbraci, despre cum și ce mănânci, despre cum gândești, despre ce simți, despre ce faci. Și îți spun adesea cât de mult ai greșit, cum ei ar fi făcut altfel, cum tu ai pierdut timpul aiurea în loc să fi făcut ceva util. Te judecă și îți judecă faptele chiar și-atunci când nu știu mai nimic despre tine. Cunosc un moment din viața ta și se simt liberi, ba chiar îndreptățiți să-și exprime dezaprobarea cu privire la nesăbuința ta. (mai mult…)

Continue Reading Filă de jurnal

Perfect

0f06c20f796cd6123c587b4d04be7448

Am putea spune că „perfect” e un cuvânt în dicționar și atât. Și totuși, raportându-ne la acele momente în care chiar suntem fericiți, reușim cumva să-i dăm sens și valoare acestui cuvânt.

Perfect pentru mine înseamnă…

» momentul meu de liniște, de pace sufletească, de lipsă de gânduri de orice fel – sunt rare aceste momente în care pentru puțin timp nu te mai frământă niciun gând, iar tu ești împăcat cu tine însuți;

» clipele de tandrețe petrecute în doi – îmbrățișările tăcute, săruturile caste pe frunte, căldura și împlinirea, apropierea și înțelegerea necuvintelor;

» o plajă pustie, cu nisip fîn, pe care să mergi desculț, iar valurile să-ți sărute din când în când tălpile; (mai mult…)

Continue Reading Perfect

Care-i treaba cu egoismul…

f6a8f0900510015161c967b9b26dedfc

Nu e nicio treabă. Doar că, după umila mea părere, este atârnat într-un cui ruginit la categoria greșită. De ce să fie un defect faptul că te pui pe tine pe primul loc?
Deși se spune că atunci când iubești pui pe cealaltă persoană pe primul loc, eu nu cred că atunci când te păstrezi pe tine însuți pe cel mai important loc din viața ta denotă că nu iubești cu adevărat.
Foarte mult timp mi s-a reproșat că sunt egoistă. Și încă mi se reproșează. Chiar începusem să cred și eu asta și să mă învinovățesc pentru faptul că mă gândesc mai întâi la mine și-apoi la cei din jurul meu. Dar m-am gândit mai bine.

(mai mult…)

Continue Reading Care-i treaba cu egoismul…

Timp pentru povești

bed-couple-hug-love-sleep-favim-com-267101

Uneori, măcar din când în când, e bine și sănătos să lași restul lumii în spatele ușii și să stai la povești cu omul cu care îți împarți iubirea și mâncarea și neajunsurile și tot. E bine să-ți faci timp să-i vorbești cu calm chiar dacă te simți obosit, tracasat, stresat sau nervos. El te ascultă, te înțelege, te sprijină. Ideea este ca tu să-i permiți să o și facă.
Avem zile nebune în care timpul trece prin noi amețitor de repede, iar la sfârșitul acestor zile realizăm că nu suntem decât niște roboți care au fost resetați de sentimente, că ne-am irosit timpul într-un mod care ne-a mai îmbătrânit nițel fără a ne aduce vreo satisfacție. (mai mult…)

Continue Reading Timp pentru povești

Monolog

7e17750a0b8bfa98e1b33c17137d6b9c

Dacă m-ar întreba cineva în acest moment ce mă nemulțumește la viața mea sau ce simt că îmi lipsește aș răspunde scurt și sec: eu însumi. Cum vine asta? Așa bine. Îmi lipsește Eu-l meu liniștit și calm, răbdător și înțelegător pe care l-am pierdut nu știu când și nu știu unde și în nu știu ce condiții. Mi-e dor de omul spontan care obișnuiam să fiu, om care a fost înlocuit de cineva pe care nu-l mai recunosc, cineva mereu stresat și obosit.
Timpul liber s-a transformat în timp pentru zăcut și pentru singurătate, căci am ajuns să prefer singurătatea în locul oamenilor în speranța că-mi voi regăsi veselia și pofta de viață în liniște absolută. (mai mult…)

Continue Reading Monolog

Un bagaj numit generic „suflet”

bb5e22542bafe1f62d54909dd5ea4ccc

Păstrăm în suflete prea multe și prea de toate. Lacrimi neplânse la timpul lor, cuvinte nerostite din lașitate și altele rostite cu limbă de foc, care au pârjolit sufletele altor oameni, regrete mărunte pentru ce am făcut greșit și altele însemnate pentru ce am fi putut să facem, oameni pe care nu i-am putut păstra și alții pe care nu i-am putut ierta, prietenii încheiate din prea mult orgoliu, șanse ratate, răni pe care nu le-a închis timpul, visuri pe care le-am uitat într-un colț întunecat acolo, în suflet.

(mai mult…)

Continue Reading Un bagaj numit generic „suflet”

Copilării

78a33ebd016fa4cbf4445317557285d6

Astăzi m-am trezit naivă. De fapt, nu, abia astăzi mi-am dat seama că nu m-am schimbat, că sunt tot naiva de care credeam că am scăpat acum ceva vreme. Credeam că m-am lepădat de-a binelea de prostul meu obicei de a crede că tot ce zboară se mănâncă, ba chiar, ți-aș fi spus zâmbind înțelegător că până și ulii pot fi niște păsări prietenoase… în felul lor. Trăiam cu falsa impresie că oamenii buni  sunt buni și-atât, că nu pot fi și răi și că nu-ți vor strivi sufletul ca pe un gândac. Îmi plăcea să cred că prietenii te cunosc cel mai bine, dar acum, azi, nu mai cred decât în mine. (mai mult…)

Continue Reading Copilării