Iubesc dimineţile lungi. Iubesc acele dimineţi în care nu trebuie să plec niciunde şi mă pot băga la loc sub cearşaf sau plapumă. Îmi place să lenevesc şi să visez cu ochii deschişi.
Iubesc dimineţile când mă trezesc şi sunt singură în casă. Deschid larg fereastra şi îmi ascult melodiile preferate în linişte sau cât se poate de tare.
Iubesc şi dimineţile alea când mă trezesc alături de EL şi începem să ne spunem poveşti.
Iubesc dimineţile târzii şi leneşe, cu aromă de cafea proaspătă, savurată până la ultima picătură.
Iubesc dimineţile în care razele de soare dansează pe chipul meu.
Iubesc dimineţile în care am timp pentru mine!
Iustina T. ©