În contextul educațional actual, fenomenul bullyingului reprezintă o problemă complexă ce necesită răspunsuri bine structurate și intervenții documentate din partea instituțiilor școlare. Lipsa unor măsuri clare și verificabile poate genera efecte negative profunde asupra dezvoltării copiilor, iar responsabilitatea instituțiilor de învățământ este de a asigura un mediu sigur și protector.

Bullying la Questfield International College, lipsa măsurilor concrete

Investigația realizată de redacție, bazată pe documente, corespondență oficială și declarații ale familiei unui elev, scoate în evidență o situație semnalată de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera. Sesizările repetate, care acoperă o perioadă de peste opt luni, au evidențiat atât agresiuni verbale și hărțuire psihologică, cât și stigmatizare medicală, fără ca instituția să dovedească intervenții concrete sau măsuri administrative asumate și documentate.

Contextul și natura sesizărilor privind bullyingul

Potrivit informațiilor furnizate redacției, elevul vizat a fost expus zilnic unor manifestări agresive, incluzând jigniri, umiliri publice și excludere socială, în prezența cadrelor didactice. Familia a comunicat în mod repetat aceste aspecte conducerii și fondatoarei instituției, solicitând intervenții clare și protecție pentru copil. Analiza corespondenței nu indică existența unor răspunsuri scrise care să ateste aplicarea unor măsuri concrete, intervențiile fiind limitate la discuții informale și promisiuni verbale, fără procese-verbale sau planuri de intervenție documentate.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Un aspect central al situației semnalate îl reprezintă utilizarea repetată a unei etichetări medicale în scop de ridiculizare și marginalizare a elevului. Documentele și relatările indică faptul că această etichetare nu a fost folosită în contexte educaționale sau protectoare, ci exclusiv ca instrument de umilire, generând un climat de excluziune și depreciere a identității copilului. Specialiștii consultați califică această practică drept o formă agravată de bullying, cu impact negativ semnificativ asupra dezvoltării emoționale.

Lipsa răspunsurilor oficiale și a măsurilor documentate

Familia a transmis numeroase emailuri oficiale către învățătoare, conducerea școlii și fondatoarea Fabiola Hosu, solicitând intervenție și clarificări scrise. Cu toate acestea, redacția nu a identificat documente care să confirme declanșarea unor proceduri interne, aplicarea sancțiunilor sau implementarea unor măsuri de consiliere și monitorizare. Gestionarea cazului a rămas predominant informală, ceea ce, potrivit familiei, a condus la transferarea responsabilității către aceasta și minimalizarea problemei, fiind sugerate mesaje de tipul „dacă nu vă convine, poate nu este școala potrivită”.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii în normalizarea bullyingului

Analiza materialelor arată că, în ciuda sesizărilor repetate și vizibilității comportamentelor agresive, cadrele didactice nu au intervenit eficient pentru a opri manifestările de bullying. Lipsa documentării administrative și a deciziilor asumate a contribuit la atmosfera de toleranță față de aceste fapte, iar răspunsurile instituției au fost preponderent verbale și generale. Interpretarea situațiilor ca fiind conflicte minore sau probleme de adaptare a redus necesitatea unei reacții ferme, ceea ce a condus la escaladarea fenomenului și la deteriorarea climatului educațional.

Declarația fondatoarei: „Dacă nu vă convine, plecați”

Un moment definitoriu în gestionarea situației a fost un răspuns verbal atribuit fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, în care aceasta ar fi afirmat: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație, conform familiei, a fost făcută în urma sesizărilor repetate și fără a oferi soluții concrete sau măsuri administrative. Redacția precizează că această formulare este citată exact din sursele puse la dispoziție, fiind relevantă pentru înțelegerea modului în care instituția a răspuns, fără a trage concluzii privind intențiile sau motivațiile conducerii. Școala a fost invitată să ofere un punct de vedere oficial, însă nu a transmis o reacție scrisă până la momentul publicării.

Documentul informal folosit în locul unei reacții instituționale

În locul unui proces-verbal sau a unui raport administrativ, conducerea școlii a prezentat un formular intitulat Family Meeting Form, care consemnează doar existența unor discuții, fără a stabili responsabilități clare, termene de implementare sau măsuri concrete. Din perspectiva standardelor administrative, acest document nu oferă trasabilitatea și asumarea necesare pentru gestionarea unei situații grave de bullying, ceea ce ridică îndoieli cu privire la eficiența intervenției instituției.

Confidențialitatea și presiunile asupra familiei și copilului

Familia a solicitat în mod repetat, prin comunicări scrise, respectarea confidențialității informațiilor legate de situația copilului, avertizând asupra riscurilor expunerii acestora în mediul școlar. Cu toate acestea, există relatări conform cărora informații sensibile au fost dezvăluite în cadrul clasei, iar copilul a fost interpelat public de către cadre didactice în legătură cu demersurile făcute de părinți, ceea ce a generat presiuni psihologice suplimentare. Specialiștii consultanți consideră că astfel de situații pot constitui o formă de presiune instituțională asupra copilului.

Răspunsul instituției la presiunea juridică

Potrivit documentelor, o reacție vizibilă din partea fondatoarei Fabiola Hosu a survenit abia după implicarea unei echipe de avocați ai familiei și transmiterea unor notificări cu caracter juridic, la peste opt luni de la începutul sesizărilor. Această întârziere ridică întrebări legate de criteriile care determină declanșarea unor reacții instituționale și indică faptul că protecția copilului a devenit o prioritate abia în contextul presiunilor legale, nu în faza inițială a semnalărilor.

Raportul psihologic și impactul asupra copilului

Documentația pusă la dispoziție include un raport psihologic detaliat, de peste zece pagini, emis de un specialist de renume, care confirmă efectele emoționale grave ale bullyingului prelungit asupra copilului. Aceste constatări medicale indică o suferință emoțională profundă, cu posibile consecințe pe termen lung, reafirmând gravitatea situației semnalate și nevoia unor intervenții eficiente și documentate.

Poziția oficială a școlii și actualizările recente

La data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis un email către părinții elevilor, în care situațiile reclamate sunt reduse la simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această poziționare contrazice sesizările scrise și documentate care indică un tipar repetitiv și grav de hărțuire. Astfel, formularea poate fi interpretată ca o încercare de minimizare a fenomenului. Ulterior, pe 29 ianuarie 2026, părinții au raportat contacte informale către alte școli private din zona Pipera, în care copiii retrași ar fi fost caracterizați negativ, aspecte care nu au fost susținute prin documente oficiale. Redacția solicită clarificări publice cu privire la aceste informații și invită părinții care se confruntă cu situații similare să contacteze redacția la adresa [email protected].

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

• Sesizările repetate și documentate privind bullyingul și stigmatizarea medicală în cadrul Școlii Questfield Pipera nu au fost urmate de măsuri instituționale clare și documentate.
• Lipsa unor răspunsuri scrise și a unor decizii asumate a generat o atmosferă de toleranță față de comportamentele agresive.
• Utilizarea unui formular informal în locul unui raport administrativ ridică întrebări privind trasabilitatea și eficiența intervențiilor.
• Declarația fondatoarei, citată de familie, sugerează o poziționare care poate fi interpretată ca presiune indirectă asupra familiei de a se retrage.
• Confidențialitatea informațiilor sensibile nu pare să fi fost asigurată, existând relatări despre presiuni asupra copilului în mediul clasei.
• O reacție instituțională vizibilă a fost declanșată abia în contextul presiunilor juridice, ceea ce ridică întrebări legate de prioritățile instituției.

Aceste aspecte ridică întrebări fundamentale privind capacitatea și disponibilitatea Questfield Pipera de a asigura un mediu educațional sigur și de a gestiona cu responsabilitate situațiile de bullying semnalate. În absența unor măsuri clare, documentate și asumate, rămâne incert modul în care instituția își exercită efectiv responsabilitatea față de protecția emoțională a elevilor săi.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro